În același timp, extremiștii de la AfD care și-au dublat scorul față de alegerile trecute, vor da noi speranțe radicalului Călin Georgescu în cursa prezidențială din luna mai.
În România există o mare presiune, așa cum era și în Germania înaintea scrutinului de astăzi, pentru a schimba întreaga filosofie politică legată de orientarea liberală a Bruxelles-ului și a trece cu arme și bagaje în tabăra conservatorilor extremiști.
Rezultatul alegerilor de azi din Germania ar putea avea efecte încrucișate în România. E posibil ca serviciile de informații autohtone să ie exemplu de la cele germane și să dea avertismente timpurii despre atacurile hibride pe care le-ar putea repeta Moscova. Oficialii români ar putea de asemenea să urmeze declarațiile ferme ale liderilor germani și să răspundă exceselor americane, mai ales atunci când au legătură cu interferența în campania electorală care urmează.
Nu în ultimul rând, guvernul român poate cere sprijin la Berlin înaintea prezidențialelor din luna mai pentru a preîntâmpina ingerințele rusești care ar putea apărea în sprijinul candidatului extremist. Exercițiul german al scrutinului de azi poate fi de mare folos la București, dacă și guvernul român vrea să asigure prezidențialele de imixtiuni străine.
În același timp, Bucureștiul ar putea, acum după aceste alegeri anticipate din Germania, să facă o analiză clară a echilibrului de forțe de pe continent, a trendurilor globale și a importanței Uniunii Europeni în fața valului de populism care tinde să se extindă peste tot.
Palatele Victoria și Cotroceni ar trebui să indice clar, fără balansuri, care e obiectivul mare al politicii externe și în general cum ar trebui să arate țara. Dacă liderii români ar prefera principiile, nu conjuncturile, ar putea evita catastrofele trecutului.
„Este un moment istoric, în care garanțiile de securitate americane sunt puse sub semnul întrebării, iar americanii înșiși pun la îndoială instituțiile democratice”, spunea liderul Friedrich Merz, președintele Uniunii Creștin Democrate, câștigătorul scrutinului de azi din Germania.
Merz: „Americanii se amestecă în mod deschis în alegeri”
România se află în fața aceleiași realități pe care o ocolește. Totuși, dacă se va decide să recunoască public derapajele partenerului strategic, angajându-se pe calea liberalismului, în defavoarea iliberalismuliui, atunci ar putea continua alături de Germania și restul statelor vest-europene pe calea politicilor europene. Dacă nu, va recădea în Balcani, agățându-se de axa București-Washington, devenită impredictibilă și, deci, nesigură.
În România, favoritul sondajelor continuă să fie Călin Georgescu, extremistul care a câștigat în mod neașteptat primul tur al alegerilor pentru funcția supremă în stat pe 24 noiembrie 2024, cu sprijin din partea rușilor, pe o platformă unde a fost favorizat de chinezi. Serviciile secrete de la București au constatat ingerințe ale unui actor statal, iar pe baza rapoartelor acestora, alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională pe 5 decembrie anul trecut.
Acum două zile, ministerul de Interne de la Berlin a indicat posibile tentative susținute de Rusia pentru influențarea votului într-o campanie de dezinformare care a țintit zeci de milioane de alegători, menită să ajute formațiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania și să „distrugă încrederea în democrație”. Scopul uneia dintre campanii ar fi fost acela de a sugera că AfD, partid cu simpatii puternice în favoarea Rusiei, ar fi fost persecutat. O idee lansată și de vicepreședintele american JD Vance, care a avut mai multe ieșiri împotriva formațiunilor tradiționale din România și Germania.
România are în față experiența Germaniei, la fel cum Germania a avut în față experimentul dramatic al României de la finele anului trecut. Va putea valorifica Bucureștiul toate întâmplările recente în favoarea sa? Sau va prefera să-i facă mai departe cărare extremist-populistului Georgescu?
Efectul Germania ar putea fi combătut de noua combinație Rusia-SUA? Multe depind de felul în care puterea de la București se va raporta față de Berlin și față de Washington, dar mai ales dacă va putea să blocheze atacurile Moscovei, care nu vin doar pe cale virtuală, ci infestează și în spațiul realității imediate.
