Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. În deceniile care au urmat, România şi-a redus efectivele militare de la 350.000 la 70.000, a suspendat serviciul militar obligatoriu şi a rotit în teatrele de operaţii peste 50.000 de militari. Cu un război la graniţă, încercăm să aflăm cât de puternică este Armata României.
Cât de puternică este Armata României: – 70.000 militari
Armata României are un efectiv de aproximativ 80.000 de persoane, 70.000 militari şi 10.000 civili. Peste 70 la sută din tehnica militară este din perioada sovietică. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat la începutul anului că vrea să crească numărul efectivelor armatei la 100.000, dar nu au fost făcute demersuri legislative şi nici alocate fonduri.
Referitor la dotarea cu echipamente noi, MApN are, în diferite stadii, peste 60 de programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe.
Forţele Terestre – 36.000 militari
România a achiziţionat 3 sisteme de rachete sol-sol HIMARS, 54 instalaţii de lansare, cu aproximativ 1 miliard de euro. Cel puţin un sistem a fost operaţionalizat. Deoarece România a cumpărat şi rachete balistice, cu raza de acţiune de 300 km, Forţele Terestre au cumpărat drone Bayraktar TB2 pentru a identifica obiectivele la peste 200 de km.
Forţele Terestre Române au ca ambiţie 8 brigăzi de manevră, dar doar una, cea de la Craiova, are transportoare Piranha.
Militarii încă folosesc artileria tractată şi obuzierele cu calibru sovietic de 152 mm, dar se aşteaptă ca în curând să fie semnat contractul pentru achiziţia unor obuziere şenilate de 155 mm.
Tancurile sunt vechi, militarii încă folosesc diferite variante de T-55. La finalul anului trecut, a fost semnat un contract pentru achiziţia unui batalion, 54 de tancuri, M1 Abrams americane, cel mai probabil pentru Brigada de la Craiova, dar nu ştim când toate modelele vechi vor fi înlocuite. Polonia, o ţară cu o populaţie şi o armată duble faţă de România achiziţionează 1.500 de tancuri Leopard, Abrams şi K2.
Armamentul individual şi de grupă este vechi, după variantele sovietice. Compania Beretta instalează o linie de asamblare la Cugir, dar MApN nu a anunţat de nicio intenţie de a achiziţiona respectiva armă de asalt.
Principalele contracte aflate în derulare pentru Forţele Terestre sunt pentru sistemele HIMARS, 1 miliard euro, pentru 227 transportoare Piranha 5, 1 miliard de euro. – 82 au fost livrate deja – , pentru 3 sisteme drone turceşti Bayraktar TB2 (18 aeronave) de 300 milioane euro şi pentru un batalion de tancuri Abrams – 54 tancuri, 1 miliard euro.
Ministerul Apărării Naţionale încă nu a luat o decizie pentru achiziţia de elicoptere de atac, România fiind singura ţară din regiune care nu are un elicopter dedicat de atac. De exemplu, Polonia cumpără 96 de Apache din SUA.
Forţele Aeriene – 11.000 militari
Forţele Aeriene se bazează pe cele patru sisteme PATRIOT, din care unul a fost operaţionalizat şi pe cele 19 aeronave F-16. Alte 30 aeronave vor sosi până în vara lui 2025, iar până la finalul anului 2024, toate cele 16 aeronave pentru escadrila de la Câmpia Turzii vor sosi în România din Norvegia.
Militarii din Forţele Aeriene mai au în dotare şi 60 elicoptere Puma, din care unele au fost modernizate pentru misiuni externe în Mali. De asemenea, aproximativ 20 sunt în varianta SOCAT, care are la bord sisteme de lansare rachete antitanc.
Forţele Aeriene au în derulare un contract pentru achiziţia a 7 sisteme de drone Watchkeeper (21 aeronave), cu 410 milioane euro.
Forţele Navale – 7.000 militari
România este ţara cea mai apropiată de frontul din Ucraina, iar singura graniţă cu Rusia este cea maritimă. Din păcate, în ultimele decenii, România nu a achiziţionat nave de luptă noi şi nici nu a modernizat din flota existentă.
Forţele Navale se bazează pe 3 fregate, 4 corvete şi 3 nave purtătoare de rachete, toate vechi de aproximativ 30-40 de ani.
În 2023, MApN a anulat licitaţia pentru 4 corvete şi modernizarea a două fregate, aşa că singurele contracte aflate în derulare sunt cele pentru un sistem de rachete antinavă NSM (Naval Strike Missile) cu 4 instalaţii mobile de lansare, care costă 300 milioane euro, pentru două vânătoare de mine britanice la mâna a doua, 150 milioane euro, din care unul a sosit deja în România şi pentru 2 elicoptere Airbus, de 165 milioane euro, care cel mai probabil vor dota două fregate după ce vor fi modernizate.
Alte forţe – 16.000 militari
Ministerul Apărării Naţionale are mai multe instituţii de învăţământ, printre care 6 Academii/Universităţi, 3 şcoli de subofiţeri, 5 licee militare. Pentru problemele medicale sunt 11 spitale militare, iar pentru logistică se bazează pe Comandamentul logistic întrunit. MApN mai are Clubul Sportiv Steaua al Armatei, Ansamblul Doina al Armatei, Studioul de Arte Plastice, Editură, Tipografie, Trust de presă etc.
Rezerva Armatei – 40.000 militari
Şeful Statului Major al Apărării a atras atenţia asupra situaţiei deficitare a rezervei operaţionale a Armatei României şi a cerut introducerea serviciului militar voluntar de 4 luni.
Armata se bazează şi pe aproximativ 3.000 de rezervişti voluntari.
Cea mai mare problemă a rezervei operaţionale este faptul că aceasta este compusă din multe cadre militare, înaintate în vârstă, şi puţini soldaţi şi gradaţi.
Forţe NATO în România – 5.000 militari
Cei mai mulţi militari NATO sunt la Mihail Kogălniceanu, în jur de 3.500 de americani şi 200 de britanici care operează şase aeronave Eurofighter Typhoon. Militari americani mai sunt şi la Deveselu, unde este sistemul anti-rachetă Aegis Ashore, dar şi la Câmpia Turzii, alături de militari din Ţările de Jos care operează drone MQ-9 Reaper.
Alţi 1.000 de militari aliaţi sunt în grupul NATO din Cincu condus de Franţa, care are şi un sistemul antiaerian MAMBA dislocat la Capu Midia.
Alţi militari aliaţi sunt în structurile de comandă NATO din România de la Sibiu (Corp de Armată), Bucureşti (Divizie, NFIU), Craiova (Brigadă).
Forţe paramilitare (Jandarmeria) – 60.000 militari
În caz de conflict, România se bazează şi pe Jandarmerie, dar militarii din această structură primesc misiuni pentru siguranţa cetăţenilor, nu au pregătire pentru război şi sunt dotaţi cu armament uşor de infanterie.
