Șăful la radioul public muncipal, stimați ascultători, Tomiță ăla, dat afară pe motive de dilimăneala dar reangajat de giudecători, s-a transformat într-un „erou” al opoziției pe Facebook, lansând atacuri fulminante la adresa giudecătorilor constituționale. Pe banii domniilor voastre el face propagandă electorale! Băi, ești nebun?! Dimineața, mangafaua o face pe-a deontologul, citind știrile și punând accent pe obiectivitate, zâce el. Dar seara, când se așează în fața computerului, se metamorfozează în gândacul lui Kafka. Devine un critic șui al deciziilor celor care dau tonul în materie de drept constituțional. Se cere șpreiat cu plotox, onorabili cetățeni? Cu un aplomb mai mare decât al unui politician în campanie, Tomiță plătit din banul public își expune teoriile fără nicio jenă pe feisbuci.
Este mizerabil, onorabililor, cum unul care a jurat ar trebui să respecte regulile jurnalismului și să prezinte faptele corect, ajunge să critice o instituție care, de fapt, garantează stabilitatea și echilibrul în statul de drept. Evident, pentru Tomiță, Curtea Constituțională este doar o entitate care îi încurcă planurile de a fi în centrul atenției, ca orice moftangiu glumeț. Tomiță ăsta nu pare să fie interesat de complexitatea procesului decizional al CC. Pare mai mult fugit de acasă, că i s-a spus să se spele pe mânuri, înainte de a se așeza la masă. Așa cum orice jurnalist care se respectă ar trebui să înțeleagă, este esențial ca o decizie judecătorească să fie analizată prin prisma unui cadru legal mult mai amplu, nu doar dintr-o perspectivă superficială, influențată de propriile convingeri. De fapt, poate că Tomiță ar trebui să învețe o lecție importantă: când simți că te mănâncă înseamnă ca ai uitat să îți iei medicațiunea, stimaților! Întrebarea care rămâne este dacă Tomiță mai vrea să fie jurnalist sau dacă, pur și simplu, preferă să transforme radioul public într-o platformă personală de „opinie” despre ceea ce zâce mangafaua că ar trebui să fie „corect și constituțional”. După mintea lui, firește. Du-te acasă măi Tomițâ, câ ești cu pluta pe Băhlui!
