Deși ar trebui să lipsească cu desăvârșire, ingerința politicului în sistemul educațional românesc se manifestă în toată plenitudinea, majoritatea posturilor de inspector școlar general fiind ocupate prin numiri venite din partea partidelor. Cel mai adesea, după încheierea mandatelor, inspectorii școlari generali sunt propulsați în funcții înalte, de nivel parlamentar sau guvernamental. În ultimii aproape 30 de ani, învățământul ieșean a fost sub o puternică amprentă politică, toți cei care l-au condus având activități intense în PSD și PNL.
Fără îndoială, figura cea mai proeminentă a combinației dintre politica și educația ieșeană este Camelia Gavrilă, aceasta reușind să jongleze la nivel superlativ cu cele două dimensiuni ale implicării sale publice.
Ea a îndeplinit funcția de inspector școlar județean general în trei rânduri (1997 – 2001, 2005 – 2009, 2012 – 2017), cumulând astfel nu mai puțin de 13 ani la vârful educației ieșene. Cu o versatilitate ieșită din comun, Gavrilă s-a învârtit și în sfera politică, fiind consilier local la Iași (în mandatele 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016) și viceprimar al municipiului Iași pentru o scurtă perioadă, în anul 2008. Camelia Gavrilă a beneficiat din plin de suportul PNL, partidul numind-o inspector școlar general pentru mandatele din anii 1997 – 2001 și 2005 – 2008. Fosta profesoară de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” se proptise bine în filiala liberală ieșeană, unde ocupa funcția de vicepreședinte. Cu toate că PNL îi facilitase o carieră frumosă ca inspector general, în 2016 o regăsim în barca PSD, partid pe care îl va reprezenta ca deputat în mandatul 2016 – 2020. Însă apetitul pentru funcții nu a dispărut. În ianuarie 2021, Camelia Gavrilă este numită director al Colegiului Național „Costache Negruzzi”, întorcându-se astfel la obârșiile didactice.
Fulminantul traseu de inspector general al Cameliei Gavrilă a avut și sincope.
În anul 2021, Mihai Dumitriu, fost primar al comunei Rediu, devenea inspector școlar general al județului Iași, acesta fiind la acea vreme vicepreședinte al organizației județene PSD Iași. După încheierea mandatului, Dumitriu a prins un mandat de deputat, perioada 2004 – 2008, apoi a dispărut de pe scena publică.
O a doua pauză în mandatele Cameliei Gavrilă de șefă a educației ieșene a reprezentat-o perioada 2009 – 2012, când funcția de conducere a IȘJ Iași a fost ocupată de Liliana Romaniuc, aceasta devenind ulterior consilier județean PDL. Romaniuc nu s-a oprit aici cu aspirațiile de ascensiune în ierarhia politică. În mai 2020 a fost numită consilier în cabinetul viceprim-ministrului Raluca Turcan (în guvernul PNL condus de Orban), pentru ca în ianuarie 2021 să o regăsim pe post de consilier al ministrului Educației, Sorin Câmpeanu.
În 2017, parcursul dinastic al Cameliei Gavrilă la cârma IȘJ se oprește în sfârșit, locul ei fiind luat de Genoveva Farcaș, în perioada 2017 – 2021. Nici aceasta nu se poate abține de la ispita politică, devenind în 2023 președintă a organizației de femei PSD Iași, dar și candidată din partea acestui partid pentru un loc în Camera Deputaților, în anul 2024.
În fine, în anul 2021, Luciana Antoci devine inspector școlar general, fiind membră PNL. La fel ca și Farcaș, Antoci va candida la Camera Deputaților în anul 2024, din partea liberalilor ieșeni, fără succes, mulțumindu-se cu funcția de consilier județean. Însă politicul i-a mai acordat o șansă, pe 7 martie anul acesta depunând jurământul în calitate de Prefect al Iașului.
Aceasta ar fi, pe scurt, întortocheatele ramificații din ultimii 30 de ani dintre politic și educație la nivelul cel mai înalt al școlii ieșene.
Întrebarea care se pune în mod firesc este dacă acest sprijin politic este moral să se manifeste într-un spațiu academic, în care trebuie să prevaleze alte calități decât cea de activist de partid.
Într-un Raport privind starea învățământului preuniversitar pe anul 2022, publicat de Ministerul Educației, toate funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic au fost ocupate prin detaşare în interesul învăţământului și nu prin concurs.
Conform www.edupedu.ro, prin detașare au fost ocupate 42 funcţii de inspector şcolar general, 88 funcţii de inspector şcolar general adjunct și 42 de funcţii de director la casa corpului didactic.
“Detașările” respective sunt făcute prin ordinul ministrului Educației, deci sunt politice.
O practică total nocivă pentru sistemul de învățământ românesc, care alterează grav spiritul competitivității și profesionalismului într-un domeniu esențial pentru societate.
