România are una dintre cele mai rapide creșteri ale accesului la internet din Europa, atingând 94,57% în decembrie trecut (Eurostat, 2024). Cu toate acestea, tinerii români au cele mai scăzute competențe digitale din UE, doar 46% dintre cei între 16 și 29 de ani având abilități digitale de bază, față de media europeană de 71% (Eurostat, 2024). În plus, România este singura țară UE unde utilizarea rețelelor sociale depășește consumul „utilitar” de internet. Acest lucru sugerează că, deși accesul la internet s-a extins, educația digitală nu a evoluat corespunzător, ceea ce ar putea duce la comportamente problematice online.
Recent, o echipă de tineri cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a elaborat primul ghid științific din România pentru tratamentul dependenței de internet la adolescenți. Ghidul are o abordare în 20 de pași și introduce conceptul inovator de „zonă verde”, care permite tratamentul dificultății fără a interzice total accesul tinerilor la internet. Din echipa de cercetare (foto) fac parte un masterand, doi doctranzi și un cadru didactic, cu toții de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul universităţii ieşene : Luisa-Diana Antoniac (masterand), Tudor-Daniel Huțul și Andreea Huțul (doctoranzi) fiind coordonați de conf. univ. dr. Adina Karner-Huțuleac.
Sursa: arhivă personală. De la stânga la dreapta: drd. Andreea Huțul, conf. Adina Karner-Huțuleac, masterand Luisa-Diana Antoniac, drd. Tudor-Daniel Huțul
Am stat de vorbă despre acest ghid cu unul dintre membrii echipei de cercetare care a elaborat lucrarea destinată adolescenților dependenți de internet. Luisa-Diana Antoniac, în vârstă de 24 de ani, este studentă în anul terminal la masterul “Evaluare Clinică, Consiliere Psihologică de Cuplu și Familie” la UAIC Iași. Este psiholog clinician și psihoterapeut în formare în cadrul Asociației Human Center Iași, sub îndrumarea doamnei conf. univ. dr. Adina Karner-Huțuleac. În paralel, este pasionată de cercetare și își dorește să înceapă studiile doctorale. Până acum, a publicat și a lucrat la diverse cercetări, în special în domeniul înțelegerii emoțiilor umane și al adicțiilor comportamentale.
Masteranda Luisa-Diana Antoniac şi cei doi colegi doctoranzi au elaborat un studiu pe bază căruia a fost lansat primul ghid științific românesc de tratament pentru dependența de internet la adolescenți. Ideea acestui ghid a venit din experiența profesională a întregii echipe, care lucrează în domeniul sănătății mintale, toți fiind psihoterapeuți sau psihologi clinicieni. Fiecare membru al echipei a intrat în contact cu persoane care se confruntă cu manifestări ale comportamentului problematic de utilizare a internetului. Având această experiență directă, au observat consecințele severe pe care le pot experimenta adolescenții în acest context. Astfel, consideră că atunci când un specialist în sănătatea mintală întâlnește o anumită dificultate în cabinet, trebuie să consulte literatura de specialitate, lucru pe care l-au făcut și ei. După ce au analizat literatura existentă, au observat lacunele în intervențiile disponibile pentru acest comportament cu potențial nociv. Așa că ideea ghidului a apărut în mod natural din experiența profesională a echipei.
Ghidul aduce o contribuție inedită, fiind primul de acest fel pe piața românească, abordând în mod structurat și clar comportamentul problematic de utilizare a internetului la adolescenți. În elaborarea sa, echipa a urmat un proces riguros de selecție a literaturii, începând cu studii generale despre utilizarea problematică a internetului și aprofundând aspectele specifice. Cercetarea s-a bazat pe revizuirea literaturii de specialitate după cuvintele-cheie precum „internet addiction” și „internet addiction among adolescents”, iar materialele analizate au vizat identificarea semnelor și simptomelor manifestate de adolescenți, precum și impactul acestora asupra vieții familiale și școlare. De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită intervențiilor terapeutice utilizate pentru ameliorarea simptomatologiei, evaluând eficiența diferitelor abordări.
Ghidul oferă o structură clară și etapizată, stabilind obiective terapeutice specifice fiecărei etape și propunând tehnici și activități aplicabile nu doar în cabinetul psihoterapeuților, ci și în mediul consilierilor școlari, profesorilor și altor specialiști care lucrează cu adolescenți. Un element inovator al ghidului este abordarea sa sistemică, care integrează multiple perspective psihoterapeutice. De asemenea, ghidul introduce conceptul de „zonă verde”, care promovează auto-reglarea și echilibrul în utilizarea internetului, evitând strategiile bazate exclusiv pe restricții drastice. Un alt aspect esențial este accentul pus pe implicarea familiei și dezvoltarea unor strategii de prevenție pe termen lung, având în vedere legătura dintre utilizarea problematică a internetului și factorii psihosociali și emoționali. Prin această perspectivă integrativă și sustenabilă, ghidul nu doar că sprijină reducerea utilizării excesive a internetului, ci contribuie și la dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de auto-reglare și adaptare pe termen lung.
Impactul ghidului poate fi unul semnificativ. Acesta a fost conceput pentru a putea fi preluat și utilizat nu doar de specialiștii cu studii în psihologie, ci și de părinți sau de adulți care interacționează cu adolescenți. Astfel, ghidul poate fi recomandat oricărei persoane care intră în contact cu adolescenți ce manifestă un astfel de comportament.
Concret, pentru a evita sau scăpa de acest comportament problematic, înainte de toate, cei care utilizează excesiv internetul trebuie:
- să se gândească la stabilirea unor limite sănătoase privind durata timpului petrecut online, incluzând intervale specifice pentru utilizarea internetului și pauze regulate dedicate activităților offline.
- Limitele trebuie să fie conturate în jurul „zonei verzi”, iar timpul petrecut online trebuie să fie împărțit în timp dedicat activităților educaționale (de exemplu, vizionarea de documentare, filmulețe educative, citirea de ebook-uri, vizionarea de piese de teatru, etc.) și timp dedicat activităților recreaționale (cum sunt: timpul petrecut pe rețelele sociale, timpul petrecut pentru jocuri video, etc.).
- Comparativ, timpul dedicat activităților educaționale trebuie să fie mai semnificativ decât cel dedicat activităților recreaționale. În acest sens, se implementează „zona verde”.
- De asemenea, pot fi implementați pașii din ghid, care pot fi împărțiți în 4 cadrane după cum urmează: pașii 1-5 se axează pe evaluarea inițială a adolescentului și pe psihoeducație; pașii 6-10 se axează pe abilități și alternative sănătoase la comportamentul problematic de internet; pașii 11-15 se concentrează asupra familiei și abordează dinamicile psihologice și familiale, în timp ce pașii 16-20 au în prim-plan menținerea progresului și prevenirea recidivei.
Echipa a întâmpinat mai multe dificultăți în realizarea acestei cercetări și a ghidului științific. Una dintre principalele provocări a fost lipsa unei recunoașteri oficiale a dependenței de internet în manualele de diagnostic, precum DSM-5 sau ICD-11, ceea ce a dus la o abordare neuniformă a cazurilor. De asemenea, nu există un consens clar privind strategiile terapeutice eficiente, iar ghidurile de intervenție destinate specialiștilor în sănătatea mintală sunt insuficiente și fragmentate. O altă dificultate a fost identificarea studiilor relevante, majoritatea cercetărilor privind dependența de internet concentrându-se pe populația asiatică, iar datele referitoare la adolescenții europeni fiind limitate. În plus, multe abordări existente nu iau în considerare necesitatea adolescenților de a folosi internetul în scopuri educaționale, punând accent exclusiv pe restricție, ceea ce poate limita eficiența intervențiilor. Astfel, s-a resimțit lipsa unui cadru structurat și adaptabil, iar acest ghid a fost conceput pentru a oferi o direcție clară în gestionarea acestei problematici.
Cea mai importantă concluzie a acestui ghid este reprezentată de semnalul de alarmă pe care se dorește să îl tragă părinților și nu numai, cu privire la acest comportament cu potențial nociv în rândul adolescenților care se confruntă cel mai des cu această situație. În egală măsură, trebuie să se țină cont de faptul că adolescenții resimt cel mai frecvent consecințele negative asupra sănătății lor mintale.
Echipa lucrează la mai multe proiecte simultan, toate având ca scop principal studiul adicțiilor din societatea românească. În ultimii 5-7 ani, au reușit să dezvolte o echipă dedicată cercetării impactului negativ al adicțiilor. În prezent, se află în pregătire articole pe teme precum “love addiction”, adicția de internet, adicția de pornografie, adicția de alcool/droguri, implicarea excesivă în jocurile de noroc și workaholism. De asemenea, se lucrează la volumul doi al cărții Adicțiile în societatea românească. De la acceptare la schimbare.
Utilitatea primului ghid românesc pentru prevenirea dependenţei de internet a adolescenţilor este evidentă şi studiile privind diversele adicţii reprezintă o necesitate a societăţii contemporane. Atât cercetătorii, cât şi familiile, dar mai ales adolescenţii trebuie să conştientizeze pericolul supraexpunerii la internet, pentru a se dezvolta armonios ca adulţi lipsiţi de adicţii.
Prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc, director Centrul COACH- USV
drd. Oana Grosu, consilier psiholog COACH USV
lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog COACH-USV
* Material realizat de Centrul COACH-USV deschis pe baza proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV), și aprobat în cadrul apelului de proiecte cu titlul Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM, Componenta 9 – Suport pentru sectorul privat și CDI (PNRR), Investiția I10.
