Fundația Caritatea, cea care reprezintă interesele comunității evreiești din România și-a epuizat grosul bunurilor imobiliare revendicate de la statul român sau de la terți și se luptă în instanță pentru dobândirea câtorva metri de pământ. Astfel, Caritatea a ajuns să se lupte în instanță cu statul roman pentru… 6 metri de teren. În fapt, Caritatea a intentat proces pentru a primi despăgubiri pentru o suprafață de 300 metri pătrați de teren pe care se află acum Palatul de Justiție din Iași. Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a evaluat terenul pentru compensare, ciuntind suprafața cu 6 metri și subevaluând acest bun imobil confiscat de regimul comunist, fapt pentru care, dosarul trenează în instanță de …20 de ani
Fundația Caritatea se află în fața unei lupte juridice cu autoritățile române, cerând în instanță o compensare semnificativă pentru terenul pe care se află actualmente Palatul de Justiție din Iași. La baza acestei dispute stă o cerere de retrocedare a unui imobil, teren situat pe strada Labirint din municipiul Iași, despre care se consideră că a fost confiscat în perioada regimului comunist, iar acum se află sub administrarea statului.
Procesul, aflat în derulare la Curtea de Apel Iași, este unul deosebit de complex, implicând multiple decizii administrative și modificări ale acestora, în urma căror Fundația Caritatea consideră că a fost subcompensată pentru terenul pe care îl revendică. Reclamanta cere instanței să oblige Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) să modifice decizia emisă în aprilie 2024, în sensul acordării unui număr mai mare de puncte compensatorii, considerând că valoarea actuală a terenului este mult mai mare decât cea estimată de autorități.
Terenul contestat, chiar sub Palatul de Justiție unde se judecă cauza
Terenul aflat în litigiu se află într-o zonă extrem de valoroasă din Iași, sub actualul Palat de Justiție, un loc cu o încărcătură istorică semnificativă. În momentul retrocedării, CNCI a stabilit că valoarea terenului este de aproximativ 182.568 puncte, ceea ce reprezenta doar o parte din valoarea reală estimată de reclamantă. Potrivit Fundației Caritatea, valoarea corectă a despăgubirii ar trebui să fie de 373.215 puncte, având în vedere valoarea de piață a terenului și calculele efectuate conform grilei notariale aplicabile în 2023, rezultând o valoare de 75.000 euro.
Cazul a fost adus în fața instanței de Fundația Caritatea după mai multe încercări nereușite de a obține retrocedarea în natură a terenului. Inițial, în 2004, organizația a depus cerere de retrocedare în baza OUG nr. 83/1999, însă aceasta a fost respinsă în 2015. După mai multe apeluri și contestații, instanțele au dispus anularea respingerii inițiale și obligarea autorităților să soluționeze cererea de retrocedare. În urma unei decizii favorabile, s-a aprobat acordarea despăgubirilor pentru terenul în cauză, însă suma propusă de CNCI a fost considerată insuficientă.
Acțiunea în instanță pe această speță datează din septembrie 2004, atunci când Fundația Caritatea a înregistrat la Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, o cerere de retrocedare prin care a solicitat restituirea imobilului situat în strada Labirint nr. 1. În susţinerea cererii de retrocedare, a depus înscrisuri de natură să dovedească atât calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, cât și înscrisuri privitoare la întinderea dreptului de proprietate.
În mai 2015, Comisia Specială de Retrocedare a respins cererea de retrocedare formulată de Caritatea, reţinând că aceasta nu ar fi făcut dovada calităţii de persoană îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii. Caritatea a formulat contestație împotriva acestei măsuri în anul 2016, rămasă definitivă prin Decizia Înaltei Curți de Casaţie e Justiţie, prin care s-a dispus anularea deciziei Comisiei Speciale de Retrocedare și obligarea acesteia la soluţionarea pe fond a cererii de retrocedare.
Ulterior, Comisia Specială de Retrocedare a procedat la analiza pe fond a cererii si a emis în anul 2021 o decizie, prin care a dispus acordarea de despăgubiri pentru „imobilul, teren în suprafaţa de 300 m.p., situat in str. Labirint nr. 1. Prin aceeaşi decizie s-a respins cererea de acordare de măsuri reparatorii pentru construcţia demolată. Ulterior emiterii acestei decizii, dosarul de retrocedare a fost transmis către CNCI, in vederea stabilirii numărului de puncte cuvenit cu titlu de despăgubire.
Prin Decizia de compensare din 24.04.2024, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a dispus validarea în parte a deciziei Comisiei speciale de retrocedare nr. 1341/31.08.2021 si compensarea printr-un număr de 182.568 puncte.
Însă, disputa nu se rezumă doar la cifra compensatorie. Fundația contestă și faptul că CNCI a validat doar parțial decizia Comisiei Speciale de Retrocedare, referitoare la terenul cu o suprafață de 293,75 metri pătrați, în loc de 300 de metri pătrați, cât ar fi fost suprafața reală a terenului confiscat. Această diferență de 6,25 metri pătrați a fost argumentată printr-o serie de documente istorice și rapoarte tehnice, care atestă că terenul original era de 300 de metri pătrați.
Un proces care trenează în instanță de …20 de ani
Fundația Caritatea consideră că decizia CNCI este profund viciată, din perspectiva modului de calcul al despăgubirii și a motivării acesteia. Autoritățile nu au oferit o explicație clară și detaliată privind modul în care au ajuns la cifra de 182.568 puncte, ceea ce face ca decizia să fie considerată nelegală și arbitrară. Mai mult, reclamanta susține că CNCI a aplicat în mod eronat o corecție de 50% asupra valorii terenului, invocând o reglementare care se aplică doar în cazuri foarte specifice, de care nu ar trebui să beneficieze acest caz.
Judecătorii Curții de Apel Iași vor analiza în continuare contestațiile formulate de Fundația Caritatea și vor decide dacă este necesar ca CNCI să modifice decizia privind compensarea. Instanța va trebui să țină cont de toate documentele depuse de reclamantă, inclusiv rapoartele tehnice și certificatele care atestă suprafața reală a terenului.
În acest context, cazul Fundației Caritatea pune sub semnul întrebării modul în care autoritățile gestionează retrocedările și compensările pentru imobilele confiscate în perioada comunistă. În timp ce mulți dintre cei care au avut de suferit din cauza abuzurilor regimului comunist așteaptă în continuare o despăgubire corectă, justiția post-decembristă adâncește și mai mult nemulțumirile legate de inechitățile sistemului de compensare. Următorul termen al procesului este programat pentru o dată ulterioară, iar răspunsul instanței ar trebui să lămurească legalitatea în această speță care a intrat în atenția magistraților acum 2 decenii.
