Multe voci s-au grăbit să spună că dezvăluirea făcută de Victor Ponta despre ordinul de a inunda o zonă agricolă din România pentru a salva Belgradul de la catastrofă a fost făcută din prostie, din vanitate, din dorința de a epata, mărturisirea urmând a-i compromite aproape total șansele de reușită în alegerile prezidențiale.
La o analiză mai atentă, se poate spune totuși că Ponta a făcut declarația perfect conștient, dezamorsând astfel o posibilă bombă care ar fi explodat mult mai târziu, în imediata apropiere a datei alegerilor, când povestea cu sacrificarea unor sate din România i-ar fi fost fatală.
Pentru a explica această teză e bine să ne aducem aminte de două exemple de dezvăluiri șocante din timpul campaniei prezidențiale din 2009.
Pe 26 noiembrie 2009, la doar 4 zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, pe piața media apare ca din senin un clip video în care președintele Traian Băsescu pare că lovește un copil cu pumnul în față, în timpul unui miting electoral din 2004. Imagini scandaloase, dezbateri aprinse despre veridicitatea imaginilor, înjurături la adresa lui Băsescu, toată lumea vorbea despre acel caz, scos de la naftalină de liderul liberal Dinu Patriciu. Finala alegerilor era programată pentru 6 decembrie, iar Băsescu părea că este în corzi, episodul respectiv coborându-i drastic șansele pentru un nou mandat.
Ei bine, oricât de amenințătoare ar fi fost acele secvențe pentru succesul lui Traian Băsescu, a intervenit un factor esențial: timpul. Clipul infam a fost difuzat prea devreme pentru a avea forța de a rezista în mintea alegătorilor până în data de 6 decembrie. Însuși Băsescu a recunoscut că, dacă filmarea ar fi fost făcută publică cu puțin timp înainte de turul doi, ar fi reprezentat un dezastru.
Iată ce declara pe 22 decembrie 2009, la B1TV:
„Eu ştiam că l-am împins pe acel copil, dar falsificarea filmului …, dat cu pumnul în faţa unui copil, care pe urmă şi râdea. A fost o grosolănie, care, dacă ar fi lansat-o cu trei zile înainte de ziua alegerilor, ar fi fost mortală, pentru că nu aveau timp oamenii care au făcut analize…Dacă o făceau cu trei zile înainte, nu aveam ce să fac. S-au grăbit.”
Pe de altă parte, la același scrutin, Mircea Geoană a avut parte de o bombă detonată exact la timp pentru a-i distruge șansa alegerii ca președinte.
Într-o dezbatere televizată din 4 decembrie 2009, deci cu doar 2 zile înainte de duminica alegerilor din turul doi, Traian Băsescu i-a dat lui Mircea Geoană lovitura decisivă de imagine, prin întrebarea devenită celebră: “Ce ați căutat la domnul Vântu acasă?”. Geoană se bâlbâie, încearcă să explice ceva, dar zarurile fuseseră aruncate: imaginea sa era deja asociată cu profilul interlop al lui Vântu, mai ales că fotografii cu vizita sa nocturnă apăruseră în Academia Cațavencu și Hotnews cu o seară înainte, pe 3 decembrie.
Așadar, timingul detonării bombei a fost perfect, Mircea Geoană nemaiavând timp pentru a se replia și a-și construi un răspuns care să atenueze din impactul psihologic negativ produs asupra alegătorilor.
Prin urmare, este foarte probabil ca Victor Ponta să fi procedat preventiv cu dezvăluirea făcută despre inundațiile din 2014.
Informat că această problemă va fi pusă pe tapet de către adversari la un moment potrivit, în preajma alegerilor, când ar fi fost prea târziu să explice în mod credibil ceea ce s-a întâmplat, Ponta a preferat să aibă el inițiativa asumării din timp a unei acțiuni cu efecte nefavorabile în planul imaginii. În cele trei săptămâni rămase până la primul tur, scandalul Dunării revărsate își va pierde din suflu.
Și să nu uităm că mărturisirea lui Ponta a fost făcută într-o emisiune televizată realizată de Robert Turcescu în care îl avea alături pe jurnalistul Dan Andronic, sfătuitorul și promotorul lui de campanie. Deci totul era sub control și premeditat.
O manevră care probabil a lăsat fără o parte din muniție pe adversarii săi politici care așteptau să o folosească la momentul decisiv.
