Doi arhitecţi din Iaşi au muncit jumătate de an la un proiect vizând refacerea zonei pietonale din centrul oraşului, transformată într-un deşert după acţiunile gândite de şefii Primăriei, de a tăia peste 70 de tei şi de a înlocui asfaltul cu piatră cubică.
Tinerele arhitecte Alexandra Berdan şi Adriana Gheorghiescu s-au făcut remarcate în Iaşi în 2014, după ce au reuşit să implementeze în zona Gării Iaşi „Turnul nostru”, un proiect care s-a impus într-un concurs organizat la nivel naţional de o companie de băuturi răcoritoare şi a fost finanţat cu 20.000 de dolari.
Acum, echipa a propus spre dezbatere publică un proiect de reamenajare a zonei pietonale a bulevardului Ştefan cel Mare, sluţită prin tăierea teilor şi montarea de piatră cubică, după un plan al şefilor Primăriei Iaşi, arată Adevărul.
Proiectul se intitulează „Iaşi. Zona zero. Ştefanul redescoperit”. Tinerele au avut sprijinul unei echipe complexe formate din arhitecţi, peisagişti, specialişti în istorie, dendrologie, antropologie, branding şi arte plastice.
„Concluziile noastre, bazate pe crearea unui sistem coerent de traversări şi legături între numeroase zone specifce din interiorul spaţiului analizat, oferă o perspectivă holistică asupra pietonalului. Invităm ieşenii să descopere această viziune la următoarea adresă: www.iasi.zonaze.ro. Ne dorim acum să intrăm în dialog cu întreaga comunitate şi să aflăm opinia cât mai multor ieşeni asupra concluziilor noastre”, declară cele două tinere citate de Adevărul.
Practic, proiectul prevede intervenţia în opt zone din centrul Iaşiului. Iată cum îşi argumentează proiectanţii planurile de redesanare a pietonalului.
1. La cafea (1) – „Zonă cu front la stradă, unde sunt încurajate funcţiunile comerciale, de alimentaţie publică”
2. Agora – „Zona CUB, o zonă cu mare încărcătură istorică prin descoperirile arheologice “conservate” sub dala de beton, este un spaţiu public nefuncţional.
Acest spaţiu, care în mod natural înglobează bulevardul prin extinderea până în faţa blocurilor de la est, poate prelua rolul de AGORA: loc de întâlnire al locuitorilor unui oras, în care se concentrează activităţi comerciale. Faptul că bulevardul traversează o piaţă unitară este exprimat prin tratarea cromatică a pavimentului şi echilibrarea ansamblului pe latura estică cu locuri de stat cuplate cu inserţii de vegetaţie.
Cubul, care avea rolul de luminator al ruinelor unei săli circulare de secol XV, va fi înlocuit cu VATRA, un ansamblu circular de 15 stâlpi cilindrici din lemn, care refac la suprafaţă spaţialitatea sălii de dedesubt. VATRA ar juca multiple roluri: piesa centrală/reper al Agorei, punct de informare, loc de joc şi interacţiune, chemând către ea într-un spaţiu ce ar deveni centripet şi nu centrifug.
Un perete mobil cu locuri de stat, ŞEZĂTOAREA, va marca intrarea în Galeriile comerciale Ştefan cel Mare.
În partea sudică, UMBRARUL oferă o zonă ferită de soare pentru relaxare şi contemplarea grădinii Mitropoliei.
Treptele dintre diferitele niveluri ale Agorei devin locuri de stat, pavate cu lemn. Pentru a facilita accesul pe dala elevată, propunem pe latura estică înlocuirea treptelor cu o serie de rampe. O altă rampă, pe latura sudică, va face legătura directă între Agora şi Catedrală.
În acest spaţiu preponderent mineral, elementul natural va deveni o prezenţă puternică, indirect, prin parfumul grădinilor aromatice, plantate cu levănţică, busuioc, cimbrişor şi alte plante similare.
3. Parcul – „Teatrul National Iaşi şi Catedrala Mitropolitană, clădiri ce intră într-un dialog vizual explicit, sunt exemple de arhitectură de secol XIX. Pentru a susţine acest dialog, reamenajarea PARCULUI, urmăreşte o reinterpretare contemporană a spaţiilor verzi de secol XIX valorificând axa vizuală, traversările diagonale directe, şi aleile laterale sinuoase pentru plimbare printre copaci.
Aleea principală actuală (traversarea dintre Teatru şi Catedrala Mitropolitană) este slab folosită pentru că nu exista o legătura firească de tranzitare între cele două clădiri (care funcţionează în regim diferit). Proiectul propune ca legătura vizuală dintre Teatru şi Mitropolie să fie păstrată, prin înlocuirea aleii cu o peluză cu gazon rezistent la trafic ce cheamă la utilizari multiple (de la joc, la pauze de odihnă pe iarba).
Traversările diagonale, astăzi doar nişte treceri nemarcate, dar intens utilizate, sunt transformate în alei principale. Locurile de stat vor fi astfel dispuse în principal la umbră, printre copaci. Centrul Parcului, intersectia diagonalelor, este marcat de o fântână arteziană cu jeturi pornind din pardoseală.
Amenajarea păstreaza tot fondul dendrologic existent, completănd doar goluri sau înlocuind arborii morţi.
Parcul este traversat de un culoar de apă, pornind dintr-o fântână de joc a copiilor şi oprindu-se în pietonal într-o oglindă de apă ce găzduieşte piesa păstrată din vechiul fronton al Palatului Roznovanu.
Fântânile existente în prezent sunt păstrate ca poziţie, devenind centre de interes, împreună cu alte două zone propuse pe jumătatea vestică a parcului: INSULA COPIILOR este semi-îngropată pentru un mai mare confort al părinţilor, DEALURILE sunt destinate jocului activ având tobogane şi trambuline inserate în paviment, colţul dinspre Primărie primeşte o bancă circulară, CERCUL, cu locuri de stat la diferite înălţimi, iar colţul dinspre Agora primeşte un element de tip ZIGURAT ce oferă atât locuri de stat la diferite înălţimi şi cu diferite orientări, cât şi un punct de belvedere asupra întregii zone”
4. Catedrala – „Prin transformarea bulevardului cu circulaţie auto în spaţiu pietonal, relaţia dintre fostul bulevard şi spaţiile învecinate se modifică. În cazul curţii Catedralei Mitropolitane, devine nefireasca prezenţa unui gard între două spaţii publice de tip grădină – extinderea Parcului Teatrului în pietonal şi grădina Catedralei.
Astfel apare firească propunerea de eliminare a gardului, Catedrala Mitropolitana devenind astfel parte a unui nucleu coerent, PARCUL, AGORA şi CATEDRALA, un spaţiu fluent, continuu, cu puternică încărcătură spirituală, culturală şi istorică ce are forţa de a susține Zona Zero”, se arată în materialul citat de Adevărul.
5. Curtea – „Curtea Direcţiei Agricole devine un spaţiu expoziţional în aer liber pentru arta urbană experimentală. Intervenţia se rezumă la nivelul pavimentului.
Pentru a atrage atenţia încă din stradă, printr-o explozie de culoare în contrast cu restul zonei, acesta va fi realizat din mozaic ceramic variat cromatic. Locurile de stat se integrează organic în paviment, fiind “forme de relief” ale acestui plan cu mozaic. Teii vor agrementa spaţiul verde central. Stâlpul metalic de electricitate devine subiect al experimentelor artistice.
6. La cafea (2) – Zonă cu front la stradă, unde sunt încurajate funcţiunile comerciale, de alimentaţie publică
7. La catolici – „Prin
amenajările propuse proiectul încurajează o redescoperire a traseelor secundare în zonă. Marcând în paviment intrările în Complexul Catolic dinspre Strada Colonel Langa şi Strada Trei Ierarhi, trecătorul este invitat să descopere curtea Bisericii Catolice”
8. Grădina – „Bulevardul traversează o zonă cu o puternică semnificaţie şi tradiţie istorică: Mânăstirea Trei Ierarhi cu grădina ei, Sala Gotică, şi incinta cu turn.
Acest turn a primit la 1640 primul mecanism de ceas din Principatele Române, fiind un reper pentru “timpul” moldovenilor. Strada C. Negri, fosta Uliţa Podul Vechi, ce se intersectează aici cu bulevardul Ştefan cel Mare, a fost o stradă puternic comercială, făcând legătura cu zona Armenească şi fiind prima stradă podită (pavată cu drugi de lemn) din Iaşi.
Pentru receptarea acestor elemente reprezentative se impune un ritm lent de traversare. Spaţiile verzi ale Prefecturii, Casei Cărţii şi Mânăstirii Trei Ierarhi devin prin extindere o mare grădină. Aceasta condensează bulevardul la o alee ce traversează o grădină de flori, cu multe locuri de stat şi contemplare, mai retrase sau mai vizibile. Băncile cilindrice, cu forma unică, dar cu decoraţii realizate de artişti locali, devin exponate într-un spaţiu deschis.
URMA TURNULUI, adică aducerea ruinelor Turnului cu Ceas de la Trei Ierarhi la vedere printr-o platformă de sticlă, replicarea podirii medievale a străzilor pe zona în care strada C. Negri intră în bulevard, încurajarea circulaţiei şi către accesul lateral în zona catolică prin amplasarea unei Fântani la capătul Aleii Trei Ierarhi, devin accente ce păstrează legătura cu istoria şi constituie momente de interes pe parcursul plimbării.
GRĂDINA integrează un punct de informare turistică, o cişmea cu apă potabilă şi un joc de apă cu fântâni arteziene în relatie cu Colegiul Tehnic Gh. Asachi.
GRĂDINA are un covor” unificator, obţinut prin tratarea cromatică a pavajului existent (pictarea elementelor de piatră), replicând unul dintre modelele faţadei bisericii „Trei Ierarhi”.
(Sursa: adevarul.ro)
