Duminică, 26 ianuarie 2014, Facultatea de Științe Politice a Universității „Petre Andrei” din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Revista Polis au lansat proiectul anual – După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est. În deschiderea evenimentului au avut loc lansarea cărții Viața lui Ceaușescu. Fiul Poporului, coordonat de Lavinia Betea, și proiecția filmului Moartea Ceauşeştilor – Trei zile până la Crăciun, în regia lui Radu Gabrea, după scenariul jurnalistului Grigore Cartianu.
Cei prezenți au dialogat cu cei doi invitați timp de trei ore. ”Au trecut 25 de ani și constatăm că oamenii s-au schimbat, percepțiile sunt altele. Astăzi (n.r. ieri), dacă Nicolae Ceaușescu ar mai fi trăit ar fi împlinit 96 de ani și am fi asistat la aceleași manifestări populare cu care ne obișnuise. Nostalgicii sunt la cimitir și îl omagiază și nu este deloc întâmplător faptul că tot astăzi lansăm și acest proiect anual. Proiectul nostru însumează o serie a de acțiuni menite să reunească opinii ale specialiștilor în domeniul socio-uman, mărturii ale victimelor regimului comunist (deținuți, emigranți ș.a.) și alte forme de exprimare pe întreg parcursul anului 2014, tocmai în vederea conștientizării consecințelor pe care comunismul le-a avut asupra europenilor din fostul lagăr comunist”, a declarat Conf.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului și decanul Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul UPA din Iași.
Lavinia Betea, coordonatoarea volumului al doilea privitor la viața lui Ceaușescu, intitulat Fiul poporului, le-a mărturisit celor prezenți că de fiecare dată când trebuie să vorbească de Nicolae Ceușescu îi este foarte dificil, pentru că sunt două lucruri diferite să dialogheze și să scrie despre acesta. Mai mult, aceasta a susținut că nu și-a dorit să realizeze biografia lui Nicolae Ceaușescu. ”Eu nu am vrut să fac biografia lui Ceaușescu, dar mi-a fost livrat un client. Eu sunt specializată în psigologie socială și m-am trezit proiectată în această cunoaștere din interior a comunismului. Obligația a venit, ca la oricare alt loc de muncă, pe vremea când eram la Jurnalul Național, de la Marius Tucă care a spus că trebuie să facem biografia lui Ceaușescu. Era un volum enorm de informație. Ne-am apucat pe vremea când eram la Jurnalul și am continuat această muncă la Adevărul. De-a lungul documentării am realizat că nu știam nimic despre liderul Partidului Comunist Român, iar tot ce se scrisese până la acea vreme rămăsese la nivelul de senzațional”, a mărturisit Lavinia Betea. Despre cel de-al doilea volum, aceasta a declarat că a fost scris ca o deconstrucție a stereotipurilor care s-au format în jurul personalității lui Ceaușescu. ”De ce mai vorbim și după 25 de ani de Nicolae Ceaușescu? Pentru că a murit cum a murit, pentru că vorbim și de un sentiment de vinovăție colectivă, pentru că tot ceea ce s-a făcut în România până în 1990 era catalogat ca fiind ale lui Ceaușescu și pentru că vorbim și de un brand puternic”, a mai completat Lavinia Betea.
Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității ”Petre Andrei” din Iași, a declarat că atât cărțile Laviniei Betea cât și cele ale lui Grigore Cartianu sunt foarte interesante, cu atât mai mult cu cât beneficiază și de expertiza lor ca jurnaliști. ”Dacă îl mai prindeau aceste zile pe Nicolae Ceușescu, de dimineață de la 7 și până la ora 10 am fi asistat la un șir de evenimente transmise pe singurul post de televiziune din România, prin care se omagia conducătorul. Dacă nu era 1989, generația mea era blocată, în primul rând profesional, pentru că prin 1977 doctoratele s-au blocat, era o perioada complicată, complexă și contradictorie, cum îi plăcea lui Ceaușescu să spună. Sunt exemplare ambele volume pentru că citindu-le retrăiesc acele momentele”, a conchis Prof.univ.dr. Doru Tompea.
Jurnalistul Grigore Cartianu, scenarist al filmului „Moartea Ceauşeştilor – Trei zile până la Crăciun”, le-a transmis tinerilor din sală următoarul mesaj: ”sunteți norocoși că aveți parte la Universitatea ”Petre Andrei” din Iași de astfel de dascăli deschiși la minte și care vă facilitează participarea la astfel de evenimente”. Cât despre Revoluția din 1989, Grigore Cartianu a povestit diversiunile și poveștile care s-au creat în jurul acestui eveniment. ”Revoluția avea loc doar atunci când hotărau marile puteri, iar toate variantele cum că s-ar fi putut întâmpla la Congresul al 14-lea, din noiembrie 1989, sau la alte date vehiculate nu sunt adevărate. În acea perioada domneau cei trei ”F” – foamea, frigul și frica –, iar ultimul era cel mai important pentru că, astăzi, noi nu mai trăim acea frică permanentă de a spune și de a vorbi și care făcea, în acea perioadă, ca orice acțiune solidă de a schimba ceva țara asta să se oprească în fază incipientă. Erau mai perverși anii 80 cu Ceaușescu pentru că răul era pretutindeni și nicăieri, nu aveai de unde să îl apuci”.
Grigore Cartianu le-a mărturisit tinerilor cum a trăit el, din postura de student, momentul decembrie 1989. ”În decembrie, rememorând evenimentele, realizez că am fost de o naivitate rară. Noi trebuia să luăm vacanță vineri, pe 22 decembrie, erau puse afișe în amfiteatre cum că ultima zi de școală e miercuri pe 19. Am luat, pe 20 decembrie, ultimul tren spre Gorj și am plecat acasă”, a completat jurnalistul.
Filmul Moartea Ceauşeştilor – Trei zile până la Crăciun, proiectat în Aula Magna, reconstituie în detaliu perioada 22-25 decembrie 1989, care a luat sfârşit prin judecarea şi execuţia, în ziua de Crăciun, a celor doi conducători contestaţi şi înlăturați de la putere.
Proiectul anual „După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est” va cuprinde, de-a lungul întregului an, organizarea unui număr de peste 30 evenimente, constând în conferințe, lansări de carte, proiecții de filme, expoziții și spectacole.
