Majoritatea managerilor de companii din România (92%) sunt preocupaţi de creşterea poverii fiscale, al doilea cel mai ridicat nivel de îngrijorare înregistrat la nivel global, după cel din Franţa, şi mult peste media globală, de 70%, potrivit unui studiu al PwC România.
Totodată, 92% dintre directorii generali din România consideră că firmele ar trebui să-şi plătească „partea corectă“ de impozite şi taxe, iar 84% dintre respondenţi cred că firmele multinaţionale ar trebui să-şi publice informaţiile referitoare la venituri, profituri şi impozitele şi taxele plătite pentru fiecare ţară în parte în care operează, în timp ce 80% sunt de acord ca autorităţile fiscale din întreaga lume să comunice între ele informaţiile fiscale pe care le au referitor la companii, reiese din studiul CEO Survey 2014, la care au participat 49 de manageri.
„Ceea ce ne spun directorii de companii din România este că politica fiscală are un impact major asupra competitivităţii afacerilor lor şi se tem că măsurile luate pentru echilibrarea bugetului s-au făcut în dauna companiilor. În acelaşi timp, aceştia recunosc că nivelul scăzut al colectării fiscale este una dintre vulnerabilităţile României şi susţin puternic iniţiativele de majorare a încasărilor bugetare şi de combatere a evaziunii fiscale, care este văzută drept o practică de concurenţă neloială. 53% dintre directorii generali din România şi-ar dori ca guvernul să ia măsuri pentru crearea unui sistem fiscal competitiv la nivel internaţional“, a declarat ieri Mihaela Mitroi, liderul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România în cadrul unei conferinţe organizate de firma de consultanţă fiscală şi audit. Din totalul participanţilor, 88% dintre manageri apreciază că prioritatea guvernului ar trebui să fie îmbunătăţirea infrastructurii ţării, cel mai ridicat procentaj la nivel global, în vreme ce 78% dintre ei cred că guvernele care s-au succedat nu au reuşit să facă acest lucru până în prezent. Totodată, respondenţii şi-ar dori ca autorităţile să asigure stabilitatea sistemului financiar şi accesul la surse de finanţare la costuri rezonabile (65%).
Încrederea în economia României scade
Pe de altă parte, încrederea mediului de afaceri şi a populaţiei în economia României a scăzut uşor în ianuarie, trasă în jos de industrie, construcţii şi comerţul de retail, continuând declinul din decembrie, evoluţia fiind contrară tendinţei pozitive de la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat.
Indicele încrederii în economie a coborât cu 0,6 puncte, de la 95,3 puncte în decembrie la 94,7 puncte.
Încrederea este mai mare şi în cele mai mari economii din uniunea monetară, Germania (Ă0,7 puncte) şi Franţa (Ă1,1 puncte).
Indicele de încredere din Germania se află la cel mai ridicat nivel din august 2011, iar în Franţa la un maxim atins după aprilie 2012. În Spania şi Italia încrederea a stagnat, în timp ce în Olanda a scăzut.
Sursa: zf.ro
