Intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală chiar şi pentru o oră are cel puţin cinci efecte ireversibile, în ciuda promisiunii făcute de premierul Victor Ponta că va opera ”mici ajustări” în şedinţa de guvern de miercurea viitoare. Indiferent de modificări, cele şase zile cât noile coduri vor fi în vigoare în forma actuală sunt suficiente pentru a se aplica principiul legii penale mai favorabile.
Mai exact, chiar dacă, după cele şase zile, Codul Penal va fi modificat radical, în instanţă judecătorul va fi obligat să ţină cont în judecarea cauzei de prevederile legale care avantajează inculpatul sau, după caz, condamnatul atunci când cere eliberarea. Adică, după cum este explicat mai jos, judecătorul va închide dosarele care au atins prescripţia ca urmare a pedepselor mai blânde din noul Cod, va fi nevoit să pună în libertate condamnaţii din aceeaşi cauză şi va fi oblicat să dispună eliberarea condiţionată.
Astfel, 64 de dosare de corupţie cu prejudicii de zeci de milioane de euro vor fi închise. Greii din fotbal judecaţi în Dosarul Transferurilor vor scăpa de judecată, Mihai Necolaiciu sau Sorin Ovidiu Vântu de asemenea. Peste 6.000 de deţinuţi vor putea cere eliberarea condiţionată, iar alţi 400 vor fi puşi în libertate în cel mai scurt timp. Noul Cod Penal ar putea duce şi la blocarea definitivă a dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.
”Dacă acest Cod Penal intră în vigoare cu actualele limite de pedeaspă pentru o oră sau 24 de ore, chiar dacă ulterior vor fi modificate, se va aplica principiul legii mai favorabile”, a explicat, pentru gândul, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Noul Cod Penal şi noul Cod de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie
Primul efect negativ al Noului Cod Penal: 64 de dosare de mare corupţie vor fi închise
Unul dintre cele mai grave efecte ale Noului Cod Penal este acela că infracţiunile privind prejudicii vor fi mai blând pedepsite. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a explicat că la DNA au fost identifiate 64 de astfel de dosare care vor fi afectate ireversibil de intrarea în vigoare a Noului Cod Penal.
Citeşte mai jos explicaţiile şefului DNA:
”Avem două tipuri de efecte, unele derivate din aplicare Noului Cod Penal şi altele derivate de la aplicarea procedurii penale. În privinţa DNA un impact important în va avea aplicarea pedepsei pentru infracţiunea de înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave. Pedeapsa pentru această înfracţiune a fost redusă de la 10-20 de ani în vechiul Cod, acum în noul Cod este prevăzută cu un maxim de cinci ani. În plus a fost scoasă noţiunea de consecinţe deosebit de grave din conţinutul acestei infracţiuni.
În toate cauzele DNA care au la bază această infracţiune va interveni prescripţia. Iar pentru cele trimise în judecată de asemenea se va putea aplica prescripţia. Persoanele care au comis asemenea fapte nu vor mai fi sancţionate penal. Apoi părţile vătămate nu îşi mai vor recupera prejudiciile de multe ori vorbim de prejudicii de milioane de euro. De asemenea cheltuielile de judecată nu vor mai fi recuperate de stat
Cum scapă inculpaţii de puscărie. Analiză pe dosarele FNI, Popa, Necolaiciuc
La DNA sunt 64 de dosare, iar pe rolul instanţelor sunt 12 dosare care se vor prescrie în acest an, iar alte 25 în anul 2015. Acestea sunt exclusiv dosare ce privesc infracţiunea de înselăciune cu consecinţe deosebit de grave.”
Astfel că în cazul infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave pedepsele s-au redus de la 10 la 20 de ani la o limită unu la cinci ani. Adică în Codul care tocmai intră în vigoare pedeapsa maximă va fi de 5 ani, iar în Codul care tocmai este scos din aplicare pedeapsa maximă era de 20 de ani. Astfel că şi termenul de prescripţie scade drastic în acest caz de la 15 la 5 ani, prescripţia fiind perioada în care procurorii şi judecătorii pot investiga, respectiv judeca un astfel de dosar. Infracţiunea de înşelăciune este prevăzută de art 215 al Codului Penal în vigoare astazi şi poate fi consultat aici ,iar noul Cod Penal prevede înşelăciunea la art 244
Unul dintre dosarele care se vor prescrie după intrarea în vigoare a a Noului Cod Penal este dosarul Transferurilor. În acest dosar George Copos, MM Stoica, Cristi Bocea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu, Gică Popescu, Gigi Neţoiu au fost trimiş în judecată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Pe Codul Penal care iese din uz termenul de prescripţie pentru această infracţiune era de 15 ani. Acum termenul de prescripţie scade la 5 ani.
Pentru George Copos pe acum vechiul Cod prescripţia intervenea în anul 2018. Pe noul Cod prescripţia s-a împlinit în anul 2008.
Pentru Mihai Stoica prescripţia era fixată pentru 2016, pe noul Cod a intervenit în 2006. Pentru Cristi Borcea prescripţia era fixată pentru 2020, iar pe noul Cod Penal ea a intervenit în 2010. Aceeaşi situaţie se aplică şi în cazul celorlalţi inculpaţi Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu, Gică Popescu, Gigi Neţoiu.
Un alt dosar care se va prescrie este cel al lui Sorin Ovidiu Vîntu în care a fost trimis în judecată pentru prăbuşirea Fonsului Naţional de Investiţii. În acest dosar Vîntu a fost trimis în judecată pentru aceeaşi înfracţiune de de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Termenul de prescripţie era de 15 ani. Ultima faptă fiind reţinută pentru anul 2000 astfel că dosarul se prescria în 2015. Potrivit noului Cod faptele sale au termen de prescripţie 5 ani. Instanţa va constat că prescripţia s-a împlinit în anul 2005.
Nicolae Popa condamnat la 15 ani de închisoare pentru prăbuşirea FNI ar putea fi pus în libertate. Popa a fost condamnat şi el pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. A fost adus în tară în 2011 şi a ispăşit trei ani de închisoare. Pentru fapta sa noul Cod prevede un maxim de 5 ani de închisoare. Potrivit noului Cod, Popa ar putea cere eliberarea condiţionată pentru că a ispăşit jumătate din cei cinci ani. Noul Cod Penal prevede că eliberarea condiţionată se poate solicita la ispăşirea a jumătate din pedeapsă. Astfel că instanţele ar putea să-l pună în libertate.
Potrivit unei anlize a DNA, printre dosarele care se vor prescrie din cauza intrării în vigoare a noului Cod se află şi unul dintre cele patru dosare ale lui Mihai Necolaiciuc. Pe 24 iunie 2008 procurorii l-au trimis în judecată pe Mihai Necolaiciuc pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată şi utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Alături de el sunt judecaţi Mihail Gabriel Misir şi Viorica Olăeru.
Tot pe lista dosarelor care se prescriu se află şi cel al lui Mitrea Miron dosarul. Deputatul PSD Miron Mitrea a fost retrimis în judecată de procurorii anticorupţie, în legătură cu lucrări în valoare de peste nouă miliarde lei vechi făcute la casa mamei sale, primul termen al procesului care se va judeca la instanţa supremă fiind stabilit pentru 15 noiembrie. Dosarul lui Mitrea a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în 25 octombrie 2013.
Din estimările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul Cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
Kovesi: Este suficient ca legea să intre în vigoare şi pentru o oră
În cazul pedepselor care scad drastic, cum este în cazul înşelăciunii cu consecinţe deosebit de grave, efectele sunt ireversibile. Adică odată intrate în vigoare aceste pedepse mici nu vor mai putea fi modificate ulterior printr-o lege sau ordonanţă. În acest caz acţionează principiul de drept al legii penale mai favorabile. Adică dacă azi avem un maxim de 5 ani pentru înşelăciune chiar dacă o ordonanţă va creşte pedepsele la 10 sau 15 ani procurorii şi judecătorii nu nu vor mai putea utiliza aceste limite majotare pentru că sunt obligaţi să utilizeze legea penală mai favorabilă inculpatului. ”Dacă acest Cod Penal intră în vigoare cu actualele limite de pedeaspă pentru o oră sau 24 de ore, chiar dacă ulterior vor fi modificate, se va aplica principiul legii mai favorabile”, a explicat procurorul şef al DNA.
Al doilea efect negativ al Noilor Coduri: Interceptările devin inutile
De pe 1 februarie intră în vigoare şi Noul Cod de Procedură Penală. Noul Cod conţine şi prevederea care face ca interceptările să fie inutilizabile. Este vorba de textul de lege în care se spune că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este pusă în gardă din start. ”Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat recent şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.
O situaţie interesantă este cea referitoare la miniştri, pentru că în cazul acestora începerea urmăririi penale se face doar cu avizul preşedintelui sau al Parlamentului dacă aceştia sunt senatori sau deputaţi. În cele mai multe cazuri, pentru obţinerea acordului, în referatul pe care procurorii îl trimit la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ale unor convorbiri care susţin acuzaţiile de corupţie pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu va mai fi posibil.
Al treilea efect negativ: 400 de infractori puşi în libertate, alţi 6000 vor cere eliberarea condiţionată
Administraţia Naţională a Penitenciarelor a anunţat că a constatat că 400 de infractori şi-au ispăşit pedepse potrivit prevederilor noului Cod Penal. ”Astfel, până la data de 30 ianuarie 2014, comisiile au analizat un număr de 30.887 dosare ale persoanelor private de libertate. Urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanţelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate, pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri”, au transmis reprezentanţii ANP
Unele estimări arată că prevederile mai blânde ale noilor norme penale celor 400 de puşcăriaşi li se vor putea alătura alte 6000 de deţinuţi care pe baza prevederilor noului cod vor putea cere eliberarea condiţionată. Activarea noului cod nu înseamnă că pe 1 februarie cei 6000 de deţinuţi vor ieşi pe porţile închisorilor. Fiecare caz în parte va fi analizat iar instanţelor vor decide.
Al patrulea efect negativ: Dosare torţionarilor ar putea fi îngropate
Un articol din noul Cod penal, care intră în vigoare la 1 februarie, ar putea închide definitiv dosarele torţionarilor. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc(IICCMER) arată într-o adresă trimisă către Ministerului Justiţiei că în noua lege penală s-a modificat definiţia genocidului, astfel că ”noua reglementare este mai restrictivă şi atrage dificultăţi majore în ceea ce priveşte atragerea răspunderii penale a celor care au ucis sute de deţinuţi politici”. Mai exact, în noul Cod penal la articolul privind genocidul nu mai sunt incriminate faptele îndreptate împotriva oricărui tip de colectivităţi, ci doar cele îndreptate împotriva ”grupurilor naţionale, etnice, rasiale şi religioase”. IICCMER a atras atenţia Ministerului Justiţiei că noile prevederi pun în pericol investigarea dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior.
Al cincilea efect negativ: Practica neunitară
DNA, DIICOT şi Curtea Supremă au sesizat constant că noul Cod Penal ar putea duce la crearea unei practici neunitare. Asta înseamnă că pe aceeaşi infracţiune făcută în aceleaşi condiţii instanţele să emită sentinţe total diferite. În acest moment pe rolul instanţelor toate dosarele au fost investigate, trimise în judecată şi se află pe rol având la bază Codul penal şi Codulde procedură penală ce sunt înlocuite pe 1 februarie. Există între magistraţi două curente de opinie: unul care spune că aceste dosare trebuie judecate pe prevederile Codului care tocmai ce iese din uz, un alt curent de opinie care spune că se aplică legea mai favorabilă adică, dacă pe inculpat în avantajează noul Cod, va fi judecat pe noul Cod sau, dacă îl avantajează vechiul Cod, va fi judecat pe baza acestuia sau cele două vor fi combinate în favoarea inculpatului. ”În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intenţiile acestuia, iar haosul generat de soluţii judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deşi în realitate a fost produs de Parlament şi făcut posibil de inacţiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.
Cronologia Codurilor Penale şi cine le-a scris
Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală au fost concepute în 2009 de Ministerul Justiţiei condus de Cătălin Predoiu. În 2009, titularul proiectului de lege, cea care se ocupa de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul şef al DIICOT. La conceperea codurilor a participat şi o comisie de experţi. Din această comisie a făcut parte şi avocatul Marian Nazat cel care de-a lungul timpului a apărat o serie de politicieni cu probleme penale precum Dan Voiculescu.
Codurile au ajuns în Parlament unde a fost creată şi o comisie specială. Această comisie a fost condusă de către Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.
În 2010 noile coduri au trecut de Parlament prin asumare, fiind asumate de guvernul Emil Boc. Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că îşi asumă promulgarea noilor coduri. Traian Băsescu a declarat că nu a fost sesizat de erorile din noile coduri. Afirmaţia preşedintelui este cel puţin bizară. Încă din 2009 a fost înfiinţată coaliţia ”opriţi codurile” formată din 22 de ONG-uri care au sesizat public neregulile din codurile penale. ”Examinând însă noul Cod Penal observăm că partea cea mai mare a acestor infracţiuni nu a fost preluată. Rezultatul este unul singur: vom avea dezincriminări care vor duce fie la achitare, fie la netrimiterea în judecată a celor care sunt acum în faza de urmărire penală”, declarat fostul şef al DNA, Daniel Morar, într-un interviu acordat Evenimentului zilei în 2009.
În noiembrie 2013, DNA, DIICOT, Curtea Supremă au sesizat Ministerul Justiţiei că noile coduri conţin erori care trebuie să fie corectate înainte de intrarea în vigoare.
În ianuarie 2014, Comisia Europeană a exprimat îngrijorări privind noul Cod Penal şi cel de procedură şi aminteşte că instituţiile judiciare au cerut modificări.
Cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare a codurilor ministrul Justiţiei a promis că erorile din noile coduri vor fi reparate.
Cu o zi înainte de intrare în vigoare premierul Ponta a anunţat că nu va emite nici un fel de ordonanţă de urgenţă de modificare.
Sursa: gandul.info
