Zeci de adulţi se luptă cu abecedarul şi se întreabă de ce „Ana are mere”, iar ei trebuie să-şi bată capul cu cărţile. Autorităţile organizează programe pentru a-i rupe din ignoranţă. Închipuiţi-vă că nu aţi fi în stare să citiţi unde merge autobuzul şi nici numele doctorului de pe uşa cabinetului…
Peste 1.000 de copii din Iaşi abandonează în fiecare an şcoala, îngroşând rândurile analfabeţilor. Dintre aceştia, cam o cincime revin, după ani, să înveţe măcar alfabetul. Statisticile arată că în Iaşi sunt 9.000 de analfabeţi, dar numărul real ar putea fi şi mai mare.
„Domnu’ învăţător, până la lecţia următoare, mă angajez să fac şi eu 50 de beţigaşe, de aur”
Boboci cu copii
Într-un corp de şcoală din cartierul Alexandru, 30 de elevi se chinuie, în fiecare seară, să înveţe să scrie şi să citească. Se deosebesc de ceilalţi în primul rând prin vârstă – unii dintre ei au trecut chiar de 30 de ani – şi fac parte din programul de alfabetizare numit „A doua şansă”. „Vin singuri, au aflat de noi de la cursanţii din anii anteriori sau de la Inspectoratul Şcolar”, spune Corneliu Carpen, directorul Liceului Tehnologic Economic „Virgil Madgearu”, cunoscut şi ca Economic 2 Iaşi. Elevii au abandonat şcoala la vremea copilăriei şi acum, când unii dintre ei au copii în clase similare, încearcă să înveţe tainele alfabetului.
Întrecută de copii de la grădiniţă
La Economic 2 învaţă circa 60 de persoane care au abandonat, de-a lungul timpului, şcoala. Jumătate dintre ei sunt în clasele primare şi nu ştiu nici să scrie şi nici să citească. Au învăţat să se descurce doar prin viu-grai şi nu pot urmări la televizor un film subtitrat. „Unii dintre ei, băieţii în general, vor să obţină permisul auto şi nu o pot face dacă sunt analfabeţi. Avem un caz, o femeie de serviciu de la o grădiniţă, care are 36 de ani, şi a venit să înveţe pentru că îi este ruşine de copii”, spune directorul Carpen.
Elevii readuşi la şcoală sunt împărţiţi în două programe, în funcţie de momentul în care au abandonat sistemul de învăţământ. „Avem programul primar, pentru clasele I-IV, şi secundar inferior pentru clasele V-X”, explică Corneliu Carpen.
Directorul de la Economic 2 cunoaşte bine fenomenul celor care vin, din nou, la şcoală
Al doilea abandon şi, probabil, ultimul
Programul la „A doua şansă” este total diferit de cel al colegilor din învăţământul clasic. Un an de studiu cuprinde doar 16 săptămâni, adică într-un an şcolar clasic se fac doi ani de studiu. Pentru cei din programul secundar superior există posibilitatea efectuării unui stagiu de practică, ceea ce le poate aduce calificare în domeniul alimentaţiei publice. „Noi am organizat cursurile la seral, dar prezenţa este undeva la 50% şi sunt mulţi care abandonează. Problemele lor sunt, în primul rând, de natură socială. Avem în program şi elevi din cartierul Dallas, şi din Vlădeni, şi din centrele de plasament, dar şi salariaţi”, spune directorul de la Economic 2.
Adaptare dificilă
Împinşi la şcoală de nevoie, elevii din „A doua şansă” nu au cum să reprezinte un grup omogen. „În ciclul primar avem o persoană de 27 de ani şi una de 37 de ani, iar în secundar avem elevi de 36 de ani. Este greu şi pentru ei să se mai adapteze la rigorile şcolii”, afirmă Corneliu Carpen. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Recensămânul Populaţiei a reliefat faptul că în Iaşi se află circa 9.000 de analfabeţi. 9.000 de oameni pentru care realitatea din jur este fracturată, incompletă, falsă.
„La nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Iaşi se derulează numeroase proiecte pentru conştientizarea elevilor şi părinţilor asupra importanţei frecventării şcolii: «O absenţă în plus, o şansă în minus», «Zilnic la şcoală, mereu împreună», «ZEP-Zonă Educativă Prioritară», «Educaţia înseamnă viitor»”, Sabina Manea, purtător de cuvânt ISJ Iaşi
Posibil să fie şi mai mulţi
Datele de la Statistică sunt însă relative, pentru că includ doar persoanele care şi-au conştientizat şi şi-au declarat analfabetismul. „Dobândirea acestor deprinderi şi abilităţi de bază se realizează în context instituţionalizat prin parcurgerea şi certificarea corespunzătoare în cadrul ciclului primar. Există însă situaţii în care, deşi din punct de vedere formal nu există această certificare, adulţii au dobândit prin învăţare experienţială, în afara spaţiului şcolii, aceste abilităţi. De aceea, este posibil ca numărul de analfabeţi declarat conform Recensământului Populaţieisă nu se suprapună peste cel real al persoanelor neştiutoare de carte”, este de părere Sabina Manea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar.
Grosul abandonului, în ciclul gimnazial
Potrivit unui studiu realizat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, doar în acest an şcolar au părăsit unităţile de învăţământ 1.080 de copii. „Este vorba despre 141 elevi din ciclul primar, 540 din ciclul gimnazial şi 399 din liceal şi profesional”, spune Manuela Vlasie, specialist în cadrul Centrului. Studiul arată că 46,6% dintre copii abandonează şcoala din motive socio-economice şi 31,7% din motive familiale.
Fetele rrome, victime ale tradiţiei
Cifrele de la Statistică, dar şi cele centralizate de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională surprind şi o altă realitate. „La ciclul primar, adică la clasele I-IV, abandonul şcolar are în multe situaţii cauze de natură familială. Este vorba despre părinţi care nu preţuiesc şcoala. Aici sunt vizate anumite grupuri etnice, unde fetele frecventează mai puţin şcoala. Mai este problema muncitorilor sezonieri, mai ales în mediul rural. Părinţii pleacă la muncă la diverse ferme câte 6 luni, nu au cu cine lăsa copiii şi îi iau după ei”, explică Manuela Vlasie.
