Prin însăşi natura lor, oamenii au inventat de la începutul evoluţiei lor. La început a fost roata, mai târziu televizorul şi, mai recent, telefonul mobil.
Dacă pentru majoritatea invenţiilor este valabilă fraza lui Edison, care spunea că „nu există nimic care să înlocuiască munca”, există totuşi câteva produse care au fost descoperite din greşeală, prin accidente fericite sau chiar noroc.
Aceste produse, de la gustări la medicamente revoluţionare, arată că uneri şansa este la fel de importantă ca munca de cercetare.
Iată o listă cu 10 produse de larg consum, extrem de utilizate, care au fost descoperite din greşeală.
10. Chibriturile – anul 1827
Oamenii au depins de foc dintotdeauna, însă tehnica străveche de a freca două beţe a inceput să fie plictisitoare, astfel că au căutat alte metode. Una dintre acestea a fost iasca şi amnarul, însă nici aceasta nu era nemaipomenită.
În 1827, farmacistul londonez John Walker a descoperit pe mai multe beţişoare cu care îşi amesteca chimicalele, urme de substanţă uscată. Incercând să elimine acele urme prin frecare de o suprafaţă plană, a constatat cu mirare că aceasta s-a aprins. Dându-şi seama de importanţa descoperirii Walker a început să fabrice o versiune timpurie a chibriturilor moderne. Mai mult, pentru ca toată lumea să beneficieze de descoperirea sa, el nu a patentat invenţia.
9. Chipsurile de cartofi – anul 1853
Vă vine să credeţi că chipsurile au apărut ca o răzbunare a unui bucătar şef împotriva unui client mofturos?
În 1853, în staţiunea americană de lux Moon Lake Lodge, un oaspete a refuzat cartofii prăjiţi din cauză că erau… prea groşi. Ofensat, bucătarul şef George Crum, a decis să i-o „plătească” clientului figurant şi a prăjit felii extrem de subţiri de cartofi, pe care apoi le-a sărat bine.
Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, clientului plăcându-i la nebunie noua „reţetă”. Conceptul s-a răpspândit repede pe întreg teritoriul Statelor Unite iar azi industria chipsurilor valorează 7 miliarde de dolari anual numai în SUA.
8. Îndulcitorul artificial – anul 1879
Băuturilr dietetice şi îndulcitorii artificiali aşa cum îi cunoaştem azi au la bază descoperirea unui cercetător rus, Constantin Fahlberg. Fahlberg experimenta la un laborator din Maryland efectul diferitelor chimicale asupra gudronului de cărbune. Ducându-se acasă să mănânce, rusul a simţit că pânea era ciudat de dulce. Rememorând evenimentele din cursul zilei, şi-a dat seama că dulceaţa provenea de la o soluţie cu care se stropise pe mîini mai devreme. Acesta a fost momentul în care a fost descoperită zaharina. Produsul nu a devenit popular imediat, dar pe măsură ce curele de slăbire au devenit populare în Statele Unite, îndulcitorii artificali au devenit produse extrem de căutate.
7. Fulgii de porumb – anul 1894
În 1894, Will Keith Kellogg lucra la un spital, fiind responsabil cu elaborarea unor noi reţete de mâncare pentru pacienţi.
Din greşeală, Kellog a lăsat prea mult timp la înmuiat nişte grâu. În loc să îl arunce, Kellog l-a copt şi l-a servit pacienţilor. A fost un adevărat succes, astfel că viitorul bogătaş a încercat şi alte cereale, între care şi porumbul. Aşa s-a născut brandul Kellog Corn Flakes, care a devenit rapid foarte
popular în întreaga lume şi l-a făcut pe inventatorul său multi-milionar.
6. Pliculeţele de ceai – anul 1904
Inventatorul pliculeţelor de ceai a fost Thomas Sullivan, un antreprenor american. Fiind comerciant de ceai, Sullivan a decis să pună mici cantităţi de ceai în pliculeţe de mătase, pentru a le oferi drept mostră clienţilor.
Unii clienţi mai grăbiţi nu au mai golit ceaiul din pliculeţe, punându-le pe acestea direct în apă. Speculând greşeala clienţilor, Sullivan a început să comercializeze ceaiul în pliculeţe, pe care le-a făcut din tifon şi le-a ataşat o bucăţică de sfoară pentru a putea fi scoase mai uşor din ceaiul fierbinte.
5. Antibioticele – anul 1928
În 1928, Alexander Fleming crştea o cultură de bacterii Staphylococcus într-un vas petri. Din greşeală, vasul a fost contaminat cu mucegai iar Fleming a constatat fascinat că întreaga colonie de bacterii a fost ucisă.
Făcând cercetări suplimentare, Fleming a descoperit că mucegaiul are acelaşi efect şi asupra altor bacterii, el descoperind de fapt primul antibiotic, pa care l-a denumit Penicilină.
Aceasta a fost, fără discuţie, una dintre cele mai importante invenţii ale omenirii.
4. Biscuiţii cu ciocolată – anul1930
Este greu pentru amatorii de dulciuri să îşi imagineze o lume fără biscuiţii cu ciocolată, dar până în 1930 aceştia nu au existat.
Ei au fost inventaţi din greşeală de Ruth Wakefield. Ea avea o mică cabană, unde invita adeseori prietenii. Aproape de fiecare dată, Ruth obişnuia să le gătească ceva dulce invitaţilor. Într-o zi, Ruth a adăugat bucăţele de ciocolată Nestle în aluat, aşteptându-se ca acestea să se topească. Ei bine, ciocolata a fost „îndărătnică” şi nu s-a topit şi astfel s-au născut biscuiţii cu ciocolată.
3. Super Glue – anul 1942
În 1942, în timpul războiului, doctorul Harry Coover a încercat să realizeze un nou tip de material plastic care să poată fi folosit la dispozitivele de ochire ale armelor.
La una dintre încercări, plasticul realizat a fost atât de lipicios şi de greu de prelucrat, încât Coover a abandonat înfuriat această formulă. Mulţi ani mai târziu, Coover şi-a adus aminte de acestă formulă şi a realizat imensul potenţial al materialului care putea să lipească atât de uşor două piese, astfel apărând Super Glue-ul.
2. Post It-urile – anul 1968
Unul dintre cele mai folosite accesorii de birou a fost creat într-un laborator de cercetare. Spencer Silver încerca să creeze un adeziv foarte puternic, însă a dat greş, cleiul rezultat dezlipindu-se foarte uşor de pe orice suprafaţă.
Nimeni nu aputut găsi timp de un an de zile o utilizare pentru acest adeziv, asta până când un amic al lui l-a folosit pentru a marca mai multe pagini dintr-o carte, realizând că putea dezlipi semnele de carte fără a deteriora filele.
În doar câţiva ani, eşecul lui Silver s-a transformat într-un imens succes.
1. Viagra – 1989
În 1989, cercetătorii au încercat dezvoltarea unui nou medicament pentru a-i ajuta pe cei bolnavi de hipertensiune arterială şi boli de inimă. Deşi pastila nu a „mers”, cei care au testat-o au descoperit cu mirare un puternic efect secundar – ştie toată lumea care este acela.
Pfizer Pharmaceuticals a patentat în regim de urgenţă noua pastilă, acesta devenind primul tratament contra impotenţei masculine care nu necesita întervenţii chirurgicale.
Viagra s-a dovedit a avea un important succes financiar, Pfizer vânzând în primele trei luni ale anului trecut pastile în valoare de 300 de milioane de dolari.
(Sursa: apropo.ro)
