Până şi liderii de sindicat recunosc faptul că a fost o greşeală din partea Executivului să împartă banii înainte de Paşti. Librăriile din Iaşi eliberează, contra-cost, facturi fictive care să demonstreze că au fost cumpărate cărţi.
Din banii pentru cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic, profesorii şi-au luat mâncare de Paşti. Traseul a fost simplu: profesorii au primit echivalentul a 100 de euro pentru a-şi lua materiale. Din cei 400 de lei, mulţi au dat 100 de lei librarului ca să le dea facturi fictive ca şi cum ar fi cumpărat cărţi.
Exemplu concret
Începând cu 2007, profesorii din România au dreptul, în fiecare an, la o sumă echivalentă cu 100 de euro pentru a-şi cumpăra cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic. Din 2009, însă, Guvernul Boc a stopat acordarea acestor sume, ceea ce a condus la procese deschise de sindicate împotriva Ministerului Educaţiei. Instanţele de judecată au decis că statul trebuie să acorde acest drept, inclusiv pe anii din urmă, iar de la începutul lunii mai profesorii au început să primească echivalentul a 100 de euro din fondurile restante.
O negociere a unei facturi este cât se poate de simplă şi la îndemâna oricui. Într-una dintre librăriile din Iaşi, vânzătorul a ascultat răbdător povestea cu banii daţi de stat pentru cărţi. La final, librarul a spus, sec: „Pot elibera factura contra unei taxe”. Mai clar, vânzătorul a fost de acord să elibereze facturi fictive, cu condiţia să primească şi el o „atenţie”de 100 de lei. Adică, din cei 400 de lei daţi de stat, 25% ia librarul, iar diferenţa o cheltuie profesorul pe ce-i pofteşte inima. Nici pomeneală de cărţi.
1 milion euro pe an
Liderii de sindicat din învăţământ spun că nu se poate vorbi de un fenomen, ci, cel mult, de câteva cazuri izolate. Aceştia admit că alocarea banilor înainte de Paşti a reprezentat o tentaţie pentru profesorii oricum modest plătiţi. „Cred că puteau să mai aştepte puţin”, a spus Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iaşi.
Doar la Iaşi, suma acordată anual profesorilor pentru achiziţia de cărţi înseamnă cel puţin 1 milion de euro, adică câte 100 de euro pentru fiecare din cei peste 10.000 de dascăli din judeţ.
A scăzut vânzarea de carte
Reprezentanţii celor mai importante reţele din România au atras atenţia, încă de anul trecut, asupra faptului că vânzările de carte au scăzut dramatic. În parte din cauza dificultăţilor economice, dar şi din cauza interesului tot mai scăzut pentru citit, piaţa românească a ajuns, anul trecut, la 5 euro cheltuiţi pe cărţi de fiecare locuitor al României. „Cei cinci euro cheltuiţi anual de locuitorii României pot dispărea cu totul sau, în cel mai bun caz, se pot înjumătăţi în 2013”, a precizat Iren Arsene, manager la Curtea Veche Publishing.
