De-a lungul timpului, femeile au fost private nu numai de drepturi, dar şi de educaţie tehnologică, dar nimic nu le-a stat în cale când a fost vorba să îşi pună în practică ideile ingenioase.
După cum notează analiştii, nu fără oarecare umor, „când bărbaţii…nu erau acasă, femeile au inventat maşina de spălat vase, fierăstrăul circular, ştergătoarele de parbrize, kevlarul şi multe altele!”.
Prima americană care obţinea un brevet pe numele ei, în 1809, s-a numit Mary Kies, ea fiind cea care a descoperit şi dezvoltat un proces de ţesut pălării cu fire de mătase. La finele secolului al XIX-leas, Josephine Cochrane inventa maşina de spălat vase. Enervată de servitorii care îi spărgeau mereu vasele extrem de scumpe, Josephine a reuşit să construiască o maşinărie ingenioasă, capabilă să cureţe vesela fără să o sfărâme. În 1886, ea primea brevet pentru invenţia sa folosită astăzi la scară din ce în ce mai mare.
Isteaţa dactilografă
La începutul secolului al XIX-lea, când în America tocmai apăruse secta Shakers, care promova, între altele, egalitatea între sexe, o ţesătoare din Massachusetts a crea un obiect ciudat. Tabitha Babbitt, membră a comunităţii Shakers, inventa fierăstrăul circular, care a intrat imediat în uz în fabricile de cherestea din zonă. Ea s-a inspira de la fraţii săi, care tăiau copacii cu un fierăstrău ce trebuia ţinut de ambele capete. Astfel, i-a venit ideea să lege de o roată de tors un disc cu dinţi.La mijlocul anilor ’50, americana Bette Nesmith Graham crea pasta corectoare.
La acea vreme începuseră să intre în uz maşinile de scris electrice, iar Bette, care fusese dactilografă, se angajase ca secretară a directorului unei bănci din Texas şi nu mai avea timp să dea rateuri. Într-o zi, după ce a observat cum colegii săi încercau să scrie cu vopsea pe un geam o urare de sărbători pe care o modificau câte puţin, cu altă vopsea, din cauza greşelilor, lui Bette i-a venit o idee. A turnat în blenderul de acasă un tub de vopsea de pictură pe bază de apă cu o cantitate egală din colorantul folosit pentru obţinerea hârtiei din maşina de scris. A dus amestecul la serviciu şi a observat că, aplicat cu o pensulă, poate masca orice greşeală pe care o făcea când dactilografia. În 1958 a primit brevet pentru invenţia pastei corectoare, pe care ea a numit-o „Gata cu greşelile”.
