Adoptarea încă din adolescenţă a obiceiului de a fuma este asociată cu „subţierea” scoarţei cerebrale, arată un studiu recent al cercetătorilor americani.
Cu cât o persoană are la activ mai mulţi ani de fumat, cu atât are mai puţină materie cenuşie într-o arie cerebrală asociată cu luarea deciziilor şi cu atât îi este mai greu să renunţe la ţigări, arată studiul cercetătorilor de la UCLA, primul de acest gen din domeniu.
Ei au scanat creierele a 42 de persoane, de ambele sexe, cu vârsta de 16-21 de ani. Unii dintre ei nu fumaseră niciodată, alţii fumau în medie 6 sau 7 ţigări pe zi.
Cu cât un tânăr fumase mai mult, cu atât era mai subţire o porţiune din emisfera dreaptă a creierului, numită insula (sau cortexul insular). Această arie este asociată cu luarea deciziilor şi cu sentimentul de încredere şi este, în mare măsură, responsabilă de ceea ce numim intuiţie.
Ea este foarte sensibilă la nicotină şi este conectată cu alte arii cerebrale, implicate în apariţia „poftelor” subite şi intense şi în capacitatea de a controla dorinţa de a fuma.
Nu se ştie cu precize, în acest moment, dacă aceste caracteristici observate la nivelul creierului sunt cauzate de fumat, sau dacă relaţia este inversă: un cortex insular mai subţire îi face pe cei ce au această particularitate mai predispuşi să se apuce de fumat.
Cercetătorii, care şi-au publicat rezultatele în jurnalul Neuropsychopharmacology, au descris descoperirile drept „şocante”. Ei au fost extrem de surprinşi să descopere asemenea modificări cerebrale la tineri şi spun că aceste observaţii ar putea explica de ce persoanelor care au început să fumeze în adolescenţă le este atât de greu să se lase de fumat.
(Sursa: descopera.ro)
