Străinii care vin în România pentru diverse tratamente medicale ar putea aduce cu ei jumătate de miliard de euro pe an. Cu o singură condiție: să aibă pe ce cheltui banii.
Pe de altă parte, românii care merg la tratament în străinătate își vor primi banii înapoi de la statul român, însă acest lucru nu îi va ajuta prea mult. Companiile de profil estimează că piața turismului medical ar putea ajunge la aproape 400 milioane de euro în 2015, dublu faţă de acum, după aplicarea Directivei Europene 24 din 2011, care stipulează liberul acces la tratament în spațiul comunitar pentru toți cetățenii UE. Totuși, din cauza infrastructurii sanitare și de transport insuficient modernizate, țara noastră nu va deveni, pe termen scurt și mediu, o destinație importantă a turismului medical în UE.
Cu cele mai mici costuri din UE la serviciile medicale, România a atras anul trecut 60.000 de turiști străini care au beneficiat de tratamente mai ieftine cu până la 50% decât în țările lor de origine. De altfel, acesta este principalul motiv pentru care piața turismului medical este atât de dinamică și crește cu peste 30% pe an. Totuși, din cauza dotărilor precare și a lipsei de medici, sistemul sanitar nu este pregătit pentru potențialul maxim al acestei piețe, pe care unii îl estimează la aproape jumătate de milion de euro. Nici invers situația nu este prea roz: doar 10.000 de români merg anual la tratament în străinătate. Din păcate, o mare parte din turismul medical pe care îl realizează românii în UE se bazează pe cazuri pretabile Formularului 112, pentru care pacienţii ajung mereu să strângă bani prin teledon. În mod normal, Directiva Europeană a liberului acces la tratament în UE ar trebui să dea mai multor români șansa de a se trata în străinătate, din moment ce serviciile vor fi decontate în țara de origine. Românii sunt însă dezavantajați tocmai din cauza prețurilor mici ale serviciilor medicale, care fac ca sumele ce trebuie plătite ca diferență să fie extrem de mari. Ajungem astfel într-o situație paradoxală: atuul nostru pentru a dezvolta o piață de jumătate de miliard de euro împiedică românii să beneficieze de o directivă europenă care le-ar putea facilita tratamentul în orice mare spital din UE.
Pentru ce vin străinii la noi la tratament
Din cei aproximativ două milioane de turişti care vizitează România anual, circa 2%-3% vin și pentru a beneficia de servicii medicale. Majoritatea trec pe la clinicile de chirurgie estetică şi plastică, la cabinetele stomatologice și la spitalele oftalmologice. „Piaţa este dominată de turiştii francezi, germani şi italieni, însă trebuie explicat și înțeles că nu există o statistică exactă în acest sens și că în mare parte sunt români stabiliți de mulți ani în străinătate. Să convingi un cetățean străin să vină aici pentru servicii de turism medical este destul de dificil, întrucât avem încă multe probleme cu infrastructura și încrederea pe care o inspiră țara ca brand“, spune Andrei Nacea, managing director al agenției de turism medical Seytour și fost purtător de cuvânt ANAT pentru turism medical. Totuși, prețurile cu până la 40% mai mici vor continua să atragă turiștii: de exemplu, o operatie de by-pass cardiac costă la noi în jur de 4.000 euro, în timp ce în Polonia prețul ajunge la 5.000 euro, iar în Marea Britanie sare de 9.000 de euro. Vedetele turismului medical de la noi sunt însă serviciile stomatologice: în timp ce un medic dentist român percepe de la 500 de euro în sus pentru un implant, în Polonia și Marea Britanie prețurile de pornire sunt duble.
Până la urmă, depinde de România cât va câștiga din turismul medical: potenţialul este foarte mare pe două paliere: staţiunile balneoclimaterice şi serviciile de sănătate de vârf. Stațiunile care altădată erau considerate perlele turismului românesc sunt acum în paragină, în contextul în care România acoperă o treime din potențialul balneoclimateric al Europei. Cât despre serviciile de sănătate de vârf, acestea sunt pentru străini sinonime cu confortul și condițiile de lux. Este lesne de înțeles că nu le vor găsi în spitalele de stat, ci în cele private, care au însă prețuri cu circa 20% mai mari decât spitalele private din UE. Singura soluție pentru ca România să le ia cât mai mulți bani străinilor este să modernizeze serviciile medicale de stat.
Spitalele din UE își deschid porțile
Turiştii străini care vin în România pentru servicii medicale sunt mai numeroşi decât românii care pleacă în afară în același scop. Nici nu e de mirare, din moment ce doar 20% din români recunosc că își permit să beneficieze în țară de serviciile medicale private. Astfel, cei mai mulți devin pacienți în străinătate din două motive: ori pentru intervenţii care nu se pot realiza în România, ori pentru că vor servicii medicale mai bune, iar infrastructura medicală din România este încă slab dezvoltată. Totuși, trendul este ascendent: „Din ce în ce mai mulți români aleg să meargă în străinătate, pentru o a doua părere sau pentru simple investigații. Destinațiile preferate sunt Ungaria, Turcia, Austria, Germania și Israel, în această ordine“, spune Andrei Nacea. Cele mai multe intervenții sunt din sfera oncologiei, oftalmologiei, pediatriei, urologiei, cardiologiei și ortopediei. Numai clinica Anadolu din Turcia atrage anual un sfert din totalul românilor care merg la tratament în străinătate. O destinație de top pentru români ar putea deveni Ungaria, pentru că este aproape și pentru că preţurile sunt de două-trei ori mai mici decât în Austria, Germania sau Franța. „Pentru un serviciu care costa mii sau zeci de mii de euro în spitalele faimoase din Occident, sistemul din România rambursează câteva sute. Practic, valoarea rambursată în România nu acoperă nici măcar costurile în spitalele de aici, așa că pacienții plătesc o parte din costul forței de muncă sub forma plăților informale și o altă parte din costurile materiale sub forma achiziției directe de medicamente și materiale consumabile“, spune Sergiu Neguț, consultant în servicii medicale private. Un alt mare impediment pentru românii care vor să urmeze un tratament în străinătate este faptul că, potrivit DE 24 din 2011, pacientul achită sumele aferente serviciilor medicale, urmând ca apoi sumele să fie rambursate prin autorități, în cazul nostru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
250 mil. euro a fost în 2013 piața de turism medical, care are perspective de creștere dacă sistemul public şi privat se va implica mai mult în dezvoltarea infrastructurii şi în promovare, arată un raport al Insight Market
(Sursa: capital.ro)
