Când eşti director în CFR şi ai şi trenurile tale private, subvenţiile de la stat vin cu nemiluita. În 2009 apare Ferotrans TFI, firma unui angajat oarecare de la CFR Iaşi, care şi-a dat Bac-ul abia în 2013 şi l-a picat. Acesta era însă vecin cu Dumitru Anchidin în blocul de pe Zugravi. Şeful CFR intră mai târziu în scenă şi profiturile explodează: peste 1 milion de lei în trei ani. În scandalul falimentului CFR, sindicatele au dat, la nivel naţional, exemplul Ferotrans: „Cum aţi putut da subvenţii triple acestei firme?”. Averea lui Anchidin, strânsă în câţiva ani, e un mare mister, dar întrebarea este cum de mai stă la stat când în privat face atâţia bani?
Falimentul CFR Călători sau al CFR Marfă este scos pe tapet ciclic, ca un laitmotiv al neputinţei guvernamentale. În tot acest timp, baronii CFR prosperă pe cadavrul unor companii care imploră mila statului. Dumitru Anchidin a fost şef, în multiple rânduri, la CFR Călători şi acum este şef la CFR Marfă.
Surpriza este că, în paralel, a condus o firmă de transport feroviar, iar averea lui a sporit an de an.
Omul scos în faţă: Ospiru
Compania Ferotrans TFI SRL a fost înfiinţată în 2009, iar un an mai târziu făcea deja transport de persoane pe calea ferată. Altfel spus, era un CFR Călători mai mic. Contractele au fost obţinute prin licitaţie, pe Bursa Română de Mărfuri, şi aveau ca obiect câteva trasee din Suceava. Perfect legal, dacă se face abstracţie că o firmă nou înfiinţată a fost atât de repede acceptată pe o piaţă unde prestatorii din domeniu se pot număra pe degetele de la mâni. Acţionar al firmei era un oarecare Viorel Ospiru, dar în calitate de administrator a apărut Dumitru Anchidin. Acesta a ocupat, de mai multe ori până la acea dată, postul de şef al CFR Călători. Fost membru PSD, Anchidin a fost dat afară din partid după un conflict cu Gheorghe Nichita. S-a înscris în PC şi, de anul trecut, a devenit şef la CFR Marfă.
Dumitru Anchidin era, în acelaşi timp, şef la CFR Călători, şi operator privat pe căile ferate
Anchidin – patron sau angajat?
Patronul din acte al Ferotrans, Victor Ospiru, este născut în 1970 şi, datelor publicate de Ministerul Educaţiei, şi-a dat Bacalaureatul abia anul trecut la Liceul Tehnologic Nicolina. Aceleaşi surse susţin că Ospiru a picat BAC-ul. Documentele Ministerului Educaţiei indică un Victor Ospiru care a absolvit la seral şi a primit nota 2 la biologie şi 1,4 la matematică. Aşadar, faptul că a reuşit să angajeze la SRL-ul său un director regional al CFR ţine de miracol.
În realitate însă, lucrurile par simplu de descifrat. Victor Ospiru a locuit, până anul trecut, în blocul CFR de pe strada Zugravi, fiind vecin atât cu Dumitru Anchidin, cât şi cu Sorin Flutur, un alt fost şef din CFR. Ospiru s-a mutat din blocul CFR, „undeva în Tătăraşi” după spusele foştilor vecini, în cursul anului trecut. Tot anul trecut s-a mutat şi Dumitru Anchidin. Cum a ajuns Ospiru vecin în blocul CFR cu Anchidin şi cu Flutur, e un mister. „De-acuma intraţi în… ce vă interesează unde locuiesc, ce mănânc şi cu cine mă culc?”, a fost reacţia lui Victor Ospiru.
„Ştiu unde bateţi”
Victor Ospiru a evitat să discute prin telefon, pentru că „poate fi oricine la celalalt capăt, nu trebuie să vă cred că sunteţi ziarist”, dar a refuzat întâlnirile propuse de reporterii 7EST. În ultima declaraţie de interese, Dumitru Anchidin şi-a înregistrat însă părţi sociale deţinute la Ferotrans TFI SRL. Ospiru a refuzat să precizeze dacă i-a vândut acţiuni lui Anchidin şi dacă mai este acţionar în acest moment la compania de transport. „Verificaţi în acte, luaţi de vă interesaţi. Eu nu-s persoană publică. Haideţi că sunt ocupat şi nu am timp de poveşti nemuritoare”, a spus el.
Şi Dumitru Anchidin a fost reţinut în a da amănunte prin telefon, şi a refuzat categoric o întâlnire cu reporterii 7EST. „Ştiu unde bateţi, dar nu am defavorizat CFR şi să avantajez Ferotrans TFI”, a spus el. Legat de relaţia cu Ospiru, Dumitru Anchidin a refuzat să comenteze orice aspect al acesteia.
Anchidin revine cu 95% din Ferotrans
Societatea Ferotrans a fost înregistrată în noiembrie 2009, cu capital social de 200 lei reprezentând 20 părţi sociale. Acţionar unic era Victor Ospiru. În vara anului trecut, Dumitru Anchidin preciza în declaraţia de interese că deţine la societatea în cauză 19 părţi sociale, în valoare de 190 lei. Alfel spus, dacă Anchidin conducea Ferotrans practic, acum devenise şi acţionar majoritar cu 95%. Şeful CFR Marfă susţine că afacerea nu este chiar o afacere, şi că transportul de călători nu a fost rentabil. „Ceea ce aţi văzut înregistrat ca profit nu are legătură cu transportul de persoane, ci cu altă activitate”, spune el. Însă, Anchidin a refuzat să explice ce activitate i-a adus profituri de sute de mii de lei.
Fruntaşi în topuri
Într-un top al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România realizat în 2011, Ferotrans ocupa locul I regional la cifră de afaceri, productivitate, performanţă globală în afaceri şi profit brut. Aşadar, afacerea mergea strună! Datele vizau anul 2010, când Ferotrans făcea transport de persoane în Suceava.
Firma ieşeană închiriase garnituri de la CFR şi preluase traseele Dărmăneşti – Cacica – Gura Humorului, Vama – Moldoviţa şi Dorneşti – Gura Putnei. Dumitru Anchidin susţine însă că activitatea nu a fost deloc rentabilă. „Au fost dificultăţi financiare şi, după inundaţiile din vara lui 2010, ne-am retras”, spune el. Inundaţiile au afectat infrastructura feroviară iar circulaţia a fost paralizată câteva săptămâni. Prin contract, Ferotrans se angajase să investească în vagoane şi în infrastructură, dar refacerea podurilor luate de apă era prea costisitoare, aşa că s-a renunţat la contract.
Profituri fabuloase cu un singur angajat
Cifrele înregistrate de Ministerul de Finanţe indică, însă, o activitate rentabilă. Înfiinţată la sfârşitul anului 2009, Ferotrans avea în 2010 o cifră de afaceri de 1,54 milioane de lei şi un profit de 357.000 lei, declarând doar 15 angajaţi. În 2011, când deja se renunţase la transportul public de călători pe calea ferată, Ferotrans atingea o cifră de afaceri de 2,24 milioane de lei, cu un profit de 460.000 lei, şi cu un singur angajat.
Dumitru Anchidin susţine că respectivele cifre au fost atinse din „altă activitate”, dar a refuzat să explice şi ce anume a făcut firma şi dacă a avut legături cu CFR. Tipul de activitate, înregistrat pe site-ul Ministerului de Finanţe, indică însă „Transporturi interurbane de călători pe calea ferată”. În 2012, cu acelaşi tip de activitate înregistrat la Finanţe, cifra de afaceri a scăzut la doar 954.000 lei, dar profitul a depăşit 381.000 lei. Din nou, s-a raportat un singur angajat. Cota de profit era neverosimil de mare: 39%.
Trenurile lui Anchidin acopereau zona Suceava, Cacica, Gura Humorului. Ferotrans avea datorii de 320.000 de lei la CFR Călători, redevenţe neplătite, adică a lucrat cu „materialul clientului”
Formula prin care s-a îmbogăţit Anchidin: subvenţii de 320%
Pe firma şefului din CFR s-au dat subvenţii pe trenuri, şi nu pe numărul de călători.
Cât de puţin rentabilă este activitatea de transport persoane pe calea ferată, o arată cifrele. Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial adresa anul trecut un memoriu ministrului Relu Fenechiu, prin care se făceau publice o serie de anomalii ale sistemului. Sindicaliştii reclamau scăderea numărului de angajaţi la jumătate, în timp ce pierderile continuau să crească.
Într-o anexă, sindicaliştii din CFR au prezentat ministrului situaţia subvenţiilor pentru firmele private în anii 2010 şi 2011. Pentru 2010, Ferotrans primise compensaţii de 4.430.660 lei şi realizase venituri proprii de doar 687.140 lei. Altfel spus, statul asigurase 86,6% din totalul veniturilor, ceea ce înseamnă că de la buget au fost subvenţionate trenurile şi nu călătorii.
Subvenţie triplă ca la CFR
Cifrele prezentate de sindicalişti arată, de fapt, cum funcţionează un sistem de care beneficiază doar iniţiaţii. Firma lui Dumitru Anchidin realizase 86,6% din venituri de la stat, în timp ce CFR Călători primise compensaţii financiare de doar 49%.
Ferotrans raportase 5,7 milioane de călători pe kilometru, în timp ce CFR înregistra 5,5 miliarde, adică de 100 de ori mai mult, raportat la kilometrul de cale ferată. Indicatorul călător/kilometru arată faptul că subvenţia la firma ieşeană a fost de 0,77 lei, în timp ce CFR Călători a primit 0,24 lei iar media naţională, pe toate cele 6 firme implicate în transportul feroviar de călători a fost de 0,32 lei.
Aşadar, pentru fiecare călător transportat pe distanţa de un kilometru, Ferotrans a primit de trei ori mai mulţi bani decât CFR. Angajaţii CFR au făcut chiar şi un calcul procentual, arătând că, dacă se ia ca etalon de 100% subvenţia CFR Călători, cea primită de firma condusă de Dumitru Anchidin era la 320%.
Blocul CFR din Zugravi este păzit de un portar, care are ditamai cabina la intrare. Nu intră niciun musafir nepoftit
Anchidin, şef la stat, mare proprietar de pământuri
De la un Tico luat în rate, declarat în 2005, şeful CFR Marfă are acum maşină de teren, două vile, la Valea Lupului şi Dobrovăţ, şi mii de pătraţi de teren intravilan.
Prosperitatea nu se citeşte doar în cifrele financiar-contabile ale firmei lui Anchidin, ci şi în averea afişată a şefului de la CFR Marfă. „Nu vreau să discut despre aceste subiecte sau despre familia mea şi intenţiile mele imobiliare”, spune el.
Într-o declaraţie de avere din 2005, de pe vremea în care Dumitru Anchidin era director la regionala CFR Călători dar şi consilier local, maşina familiei era un Tico luat în rate. Nu existau datorii sau depozite bancare, ci doar o casă cumpărată în 2004.
În 2013, din poziţia de şef la CFR Marfă, Anchidin raporta circa 5 hectare de teren la Miroslava, Valea Lupului, Victoria, dar şi în Iaşi. De asemenea, familia avea în proprietate două case, una la Miroslava şi una la Dobrovăţ, dar şi un apartament în Iaşi. Autoturismul Tico a fost inlocuit cu o Toyota RAV4, în depozite bancare erau 55.000 euro iar creditele bancare se ridicau la 20.000 euro şi 40.000 franci elveţieni.
Avere uriaşă: două case, 11 terenuri
În numai un an, Dumitru Anchidin a făcut ca declaraţia de avere din 2013 să devină irelevantă. El şi soţia, Mihaela, deţin în prezent 5 suprafeţe de câte 690 metri pătraţi de teren la Mirsolava, dobândite în 2006. Cu toate că Anichidin refuză să comenteze, suprafeţele indică faptul că sunt loturi de casă.
Anul următor, în 2007, familia Anchidin a mai cumpărat 2.850 mp la Miroslava, pentru ca în 2008 să cumpere două loturi de câte 5.000 mp fiecare. De asemenea, Mihaela şi Dumitru Anchidin au cumpărat trei suprafeţe de teren la Valea Lupului. Două dintre ele au câte 647 mp, iar cea de-a treia, are 360 mp iar pe ea a fost deja construită o casă. Mai mult, Anchidin mai deţine o casă la Dobrovăţ, ridicată pe 1.000 mp de teren luat în concesiune de la primărie.
Dai tunul şi fugi! Executat pentru datorii la stat
Firma condusă de Anchidin a raportat aproape în permanenţă profit, dar „a uitat” să plătească dările la stat. De exemplu, ANAF, prin Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili a deschis, în 2010, procedura de executare silită. Ferotrans a contestat, dar a pierdut în instanţă. Autoritatea Feroviară Română, dar şi STF Călători au apelat, în 2012, tot la instanţă pentru a recupera banii de la Ferotrans. De fiecare dată judecătorii au încuviinţat executarea silită. De fapt, firma Ferotrans TFI SRL a închiriat de la Regionala de Transport Călători Iaşi atât vagoane, cât şi locomotive, dar nu le-a mai plătit. Suma în cauză era de circa 310.000 lei.
AVEREA LUI ANCHIDIN:
* casă la Valea Lupului
* casă la Dobrovăţ
* apartament în Iaşi
* maşină RAV4
* 5 terenuri a 690 mp fiecare la Miroslava
* lot de 2.850 mp în Miroslava
* lot de 5.000 mp în Miroslava
* două terenuri a 647 mp fiecare la Valea Lupului
* teren de 346 mp în Valea Lupului
* depozit bancar de 55.000 de euro
Anchidin şi Axinia au făcut mereu rocada la CFR
În mai 2005, deputatul Gabriela Nedelcu îl interpela pe ministrul Transporturilor de la acea dată, Gheorghe Dobre, cu privire la situaţia lui Dumitru Anchidin. Nedelcu acuza faptul că Anchidin a fost schimbat pe criterii politice din funcţia de şef al regionalei CFR Călători, deşi acesta ar fi îndeplinit criteriile de performanţă. Anchidin fusese numit în funcţie în februarie 2004 şi fusese înlocuit după un an de guvernul alianţei DA cu democratul Constantin Axinia.
Câteva zile mai târziu, ministrul răspundea că Axinia este numit doar provizoriu, pentru 90 de zile. În 2007, Anchidin revenea pe funcţie, pentru ca un an mai târziu să fie din nou schimbat cu Axinia. La acea dată, alianţa DA era în pragul ruperii şi s-a acuzat un troc între PNL-PSD, Anchidin fiind un apropiat al fostului lider Ion Solcanu.