Marţi, 25 martie, credincioşii ordotocși și greco-catolici sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveştenia. Cei care ţin Postul Mare au dezlegare la pește. În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelului Gavriil că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. În tradiţia populară, sărbătoarea Bunei Vestiri întâmpină sosirea rândunelelor şi primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului.
În Apuseni, se stropeşte cu ţuica la rădăcina pomilor şi cu vin rădăcina viţei de vie, pentru rod bogat, şi se afuma cu cânepă şi tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor.
De Buna Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă.
În tradiţia populara se spune că de Blagoveştenie vin rândunelele şi începe cucul să cânte, pana de Sanziere sau de Sfântul Petru. După aceea, se zice că se îneacă cu orz sau cu boabe de cireşe, şi se transforma în uliu.
Tradiţia populară spune că, dacă auzi cântecul cucului nemâncat şi fără nici un ban în buzunar, este un semn de rău augur. În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din partea stângă sau din spatele acelei persoane care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :”Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!”.
În acelaşi timp, în această zi feciorii şi fetele îl întreabă şi ei pe cuc: „Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: însemna că acea persoană se va căsători foarte repede. În orice context, pentru cel care aşteaptă un răspuns, fiecare cântec al păsării-profet echivalează cu un an.
Pentru fetele care doresc să se căsătorească cât mai repede, părinţii taie craca pomului pe care a cântat cucul şi o pun în scăldătoarea fiicei lor; împlinind acest ritual, părinţii cred că fiica lor nu va fi ocolită de peţitori.
În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seară, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri.
Cel care se scoală primul în acea familie, trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă: alungă pagubă, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case. Lucrurile din gospodărie, dar şi casa se afumă pentru a îndepărta blestemele şi gândurile negre.
Pescarii nu trebuie să arunce în această zi mămăligă la peşti, pentru că vor muri toţi peştii care vor mânca din acea mămăligă.
Dacă se ouă, găinile sau orice păsări de curte, acele ouă nu se pun sub cloşcă, pentru că puii născuţi vor avea două capete şi patru picioare. Mai mult, puii respectivi vor aduce pagubă în familia respectivă.
Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare gospodinele să spele rufe, să ţeasă la răboi, iar gospodarii să lucreze la câmp.
Cum se păstrează energiile pozitive
În ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare a Paştelui. Când acest obicei, moştenit din moşi-strămoşi, se practică într-o casă, se spune că în acea familie se păstrează numai energiile pozitive, iar gospodarii vor fi apăraţi de necazuri tot anul.
Stupii şi vitele stau la soare
De Buna Vestire, apicultorii scot stupii la soare pentru ca aceştia să fie plini de miere în acel an. De asemenea, şi vitele se scot din grajduri şi se lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca aceste animale de povară din gospodărie să fie sănătoase în acel an.
.De Blagoveştenie este dezlegare la peşte, la ulei şi la vin
Chiar dacă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşte, de Blagoveştenie Biserica acordă dezlegare la peşte, la untdelemn şi la vin. După cuc, peştele este un alt simbol al marelui praznic. De aceea, este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi ca şi peştele pe parcursul anului.
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina .
Dorinţe care se împlinesc în ziua praznicului
Sfântul Gavriil este protectorul copiilor, aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere.
De aceea, este bine să dăruim pachete cu alimente copiilor şi tinerilor care poartă numele Arhanghelului Gavriil, pentru ca acesta să ne binecuvânteze cu noroc, pe noi toţi.
Femeile care vor să aibă copii trebuie să ţină post negru, să bea agheasmă şi să se roage Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor.
Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu anturajul: rude, prieteni şi colegi. Cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul.
Dacă în ziua praznicului va fi ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.Se spune că aşa cum este vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşte.
(Sursa: realitatea.net)
