Mai multe judeţe din sudul şi sud-estul ţării au fost, în luna ianuarie, sub cod portocaliu sau roşu de viscol şi ninsoare. După trei luni de la topirea zăpezii, Parlamentul a votat astăzi o lege iniţiată de Guvern prin care mai multe consilii judeţene şi primării vor primi, practic, în plină campanie electorală, gratuit, câteva tone de benzină şi motorină din rezerva de stat.
Ideea a venit de la trei senatori PSD, cu justificarea că, în timpul stării de alertă, s-a făcut deszăpezire pe cont propriu, primăriile rămânând cu datorii. Printre beneficiari se numără Consiliile Judeţene Constanţa, Vrancea, Brăila, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, controlate de PSD, dar şi Călăraşi şi Buzău, conduse de liberali. Sub cod galben au fost însă şi alte fiefuri ale PSD: Teleorman, Giurgiu sau Prahova. Toate aveau contracte de deszăpezire, în multe situaţii cu firme având legături politice ori din domeniul transporturilor.
Ceea ce nu au făcut firmele de deszăpezire în judeţele în care a fost iarna trecută cod roşu, portocaliu sau galben de ninsoare va plăti Guvernul, din rezervele de stat. O lege votată astăzi în Parlament, la propunerea premierului Victor Ponta şi cu concursul a trei senatori PSD, îi permite Guvernului să scoată din rezerva de stat câteva sute de tone de combustibil pentru a compensa nu doar benzina şi motorina folosite de Armată şi de Interne la deszăpezirea din ianuarie, ci şi pe cea a primăriilor şi a consiliilor judeţene care „au acţionat pentru revenirea polulaţiei afectate la o viaţă normală”.
Una dintre aceste „acţiuni” a fost, spre exemplu, survolarea judeţului Constanţa, pentru a inspecta starea drumurilor, cu un elicopter ISU de 5 milioane de euro, de către vicepreşedintele CJ, Cristian Darie, locţiitorul lui Nicuşor Constantinescu, plecat la acea vreme să se opereze în SUA. Aşa cum arată noua lege, combustibilul necesar călătoriei, în care Darie a făcut şi un film autopromoţional, va putea fi recuperat din rezerva de stat, gratuit.
În lista beneficiarilor, aflaţi la mâna lui Liviu Dragnea şi a lui Gabriel Oprea, care ar urma să dea un ordin comun în acest sens, se află mai multe consilii judeţene, majoritatea covârşitoare aflate în fiefuri PSD: Constanţa, Vrancea, Brăila, Tulcea, Teleorman, Giurgiu şi Ialomiţa. Acestea ar urma să primească în campanie, la trei luni după ce s-a topit zăpada, cantităţi de benzină şi motorină pe care le-ar fi folosit în ianuarie.
Fost ministru al Apărării, senatorul PNL Teodor Atanasiu, are o singură explicaţie: cea electorală. „De obicei, în caz de calamităţi, banii se dau de către Guvern din fondul de rezervă. Dar dacă dai de acolo, nu mai ai bani de dat la altceva, de exemplu, în an electoral, să faci pomeni electorale. Şi atunci mai bine scoţi benzina şi motorina de la rezerva de stat, o dai acolo şi împrospătezi rezerva de stat la anul, când nu e campanie electorală”, a explicat el pentru gândul tehnica Guvernului. Legea a trecut însă şi cu susţinerea liberalilor, la fel, direct interesaţi pentru liderii lor locali.
Startul, dat de Ponta. Doar pentru MAI şi MApN
Totul a pornit în februarie, ca o Iniţiativă a Guvernului USL la acea vreme. Pe 14 februarie, Secretarul General al Guvernului, Ion Moraru, trimitea în Senat proiectul de lege. Actul a ajuns 10 zile mai târziu şi a fost trimis la Comisia de Apărare din Senat.
Aşa cum a plecat de la Guvern, legea lui Ponta permitea scoaterea unor cantităţi de combustibil din rezervele de stat pentru a fi date, cu titlu gratuit, doar Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne. Mai exact, era vorba despre 174 de tone de motorină, de 118 tone de benzină şi de 33 de tone de petrol pentru turboreactoare şi de o derogare legată de termenul până la care ministerele ar fi fost obligate să achite TVA şi accizele aferente.
Explicaţia oficială este starea de alertă declarată în judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa şi Tulcea pe 29 ianuarie, “ceea ce a impus implicarea în acţiunile de răspuns a unui număr foarte mare de efective ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Ministerului Apărării Naţionale”. “Pentru buna desfăşurare a misiunilor specifice curente ale MAI şi MApN este necesară compensarea consumurilor neprevăzute de carburanţi, determinate de participarea la aceste acţiuni de răspuns la situaţiile de urgenţă”, se arată în expunerea de motive.
Ca argument pentru acest transfer, Guvernul invocă tocmai “resursele insuficiente” pe care le-a alocat prin buget Apărării şi Internelor. În condiţiile consumului mare de combustibil la deszăpezire, se arată în documentul care însoţeşte legea, MApN şi MAI ar rămâne fără benzina şi motorina de care au nevoie pentru misiunile curente: “Resursele bugetare insuficiente, alocate de la bugetul de stat, nu permit achiziţionarea suplimentară a carburanţilor necesari funcţionării tehnicii din dotarea MAI şi MApN. Neadoptarea în regim de urgenţă a acestor măsuri va avea drept consecinţe negative perturbarea misiunilor specifice şi a planificării bugetare aprobate”, constata Ponta, cel care semnează documentul.
Cum au ajuns baronii locali să fie conectaţi la rezerva de stat
La Senat, parlamentarii s-au gândit însă să îşi includă printre beneficiari şi preşedinţii de consilii judeţene din zonele afectate de cod galben, portocaliu şi roşu. Cantitatea de benzină şi motorină care ar urma să le revină, chiar în perioada campaniei electorale, este lăsată la latitudinea ministrului Dezvoltării, Liviu Dragnea, şi a ministrului de Interne, Gabriel Oprea, prin ordin
comun.
Ideea a venit de la trei senatori PSD – Trifon Belacurencu (Tulcea), Alexandru Mazăre (Constanţa) şi Doina Fedorovici (Botoşani) în condiţiile în care cele mai multe dintre judeţele în care a fost instituită starea de alertă sunt conduse de lideri PSD.
Primii beneficiari vor fi astfel CJ Vrancea, condus de Marian Oprişan, CJ Brăila, condus de Gheorghe Bunea Stancu, CJ Ialomiţa, condus de Vasile Ciupercă, CJ Constanţa, condus de Nicuşor Constantinescu, şi CJ Tulcea, condus de Horia Teodorescu. Singurii liberali din listă ar fi Marian Bâgiu de la Buzău şi Răducu Filipescu de la Călăraşi, legea lăsând însă la evaluarea miniştrilor Dezvoltării şi Internelor dacă şi aceştia vor primi combustibil gratuit din rezervele de stat.
Cum s-a ajuns aici? Parlamentarii au constatat că “fenomenele meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (căderile masive de zăpadă, vântul puternic care a viscolit şi troienit ninsoarea, precum şi temperaturile scăzute) din perioada ianuarie-februarie 2014 au avut un impact major asupra tuturor comunităţilor din judeţele afectate” şi considerat că lucrul acesta justifică amendamentul.
Mai exact, cei trei senatori PSD şi-au convins colegii de comisie că primăriile şi consiliile judeţene au fost nevoite să intervină în regim de urgenţă, lucrând inclusiv în locul firmelor de deszăpezire contractate, şi au rămas cu datorii.
RAPORTUL INTEGRAL AL COMISIEI DIN SENAT
„Comitele locale pentru situaţii de urgenţă au acţionat pentru deszăpezire (deblocarae drumurilor şi a arterelor de acces, degajarea zăpezii din curţi etc) atât cu utilaje proprii cât şi cu utilaje închiriate, puse la dispoziţie de către diverşi operatori economici, urmând ca ulterior să le fie decontate cheltuielile materiale şi financiare. Pentru aceste intervenţii, după epuizarea materialelor existente în stocurile de apărare, a fost necesară achiziţionarea de noi materiale. Având în vedere situaţia de forţă majoră cu care s-au confruntat, necesarul de fonduri pentru intervenţii a depăşit cu mult posibilităţile de finanţare ale bugetelor locale şi suma prevăzută în bugetele proprii ale CJ pe anul 2014 pentru înlăturarea efectelor căderilor abundente de zăpadă. În aceste condiţii, pe plan local şi judeţean nu există resursele financiare suficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli”, se arată în raportul Comisiei pentru Apărare, ca justificare pentru conectarea CJ-urilor, prin prefecţi, la rezerva de stat.
Belacurencu: „În Tulcea, s-au consumat 101 tone de combustibil suplimentar”
Autorii amendamentului au făcut şi calculele. Numai judeţul Tulcea, de exemplu, din care provine senatorul PSD Trifon Belacurencu, plănuieşte să recupereze 101 tone de benzină şi motorină.
„La nivelul judeţului Tulcea s-au consumat 101 tone de combustibil suplimentar faţă de stocurile normate pe care fiecare comunitate şi le-a prevăzut şi calculat. Fiindcă a fost cod roşu, atunci cheltuielile au fost mult mai mari. Mi se pare firesc ca din rezerva statului, aşa cum preia şi Armata şi MAI, să preia şi autoritatea locală. Mi s-a părut normal şi chiar legal să amendez această lege ca să dau posibilitatea şi autorităţior locale să primească din rezervele naţionale o cantitate de combustibil pe care s-o agreeze comandamentul local şi care să fie gestionată de Instituţia Prefectului”, spune Belacurencu pentru gândul.
Senatorul exclude orice interes electoral. „Nu cred, n-are nicio legătură (cu alegerile, n.red.). În ce sens? 101 tone pentru un judeţ ca Tulcea nu e mult deloc. N-are de ce să fie cu iz electoral”, se arată convins Belacurencu.
Parlamentarul de la care a venit ideea cooptării primăriilor nu poate avansa certitudinea că nu se vor face raportări false. „Asta dacă se întâmplă nu este în regulă. Trebuie dovedit, când o primărie vine la Prefectură şi spune că aceasta este cantitatea pe care am consumat-o în această iarnă, trebuie să vină cu hotărârea comandamentului local, comunicarea către comandamentul judeţean, să apară în procesul verbal al şedinţei că într-adevăr a fost nevoie de intervenţia cutare, nu se poate trece chiar aşa orice cantitate ca să poată să obţină retrocedarea ei”, crede Belacurencu.
Fedorovici: „E normal să se plângă primarii”
Aleasă la Botoşani, Doina Fedorovici (PSD) e convinsă: „sub nicio formă nu este o măsură electorală”. „Eu vă spun cât am tras noi şi în iarna anului trecut. Sunt anumite zone care mereu sunt lovite”, deplânge senatorul situaţia repetabilă din Botoşani, făcând însă o lege care se aplică strict în 2014.
În cazul său, ideea i-a fost sugerată de primari. ” După ce s-a închis această perioadă critică, ei ne-au adus la cunoştinţă că sunt în imposibilitatea plăţii sumelor restante sau că şi-au cheltuit aceste sume în altă zonă. Aceasta este situaţia reală la nivelul judeţului Botoşani. În astfel de situaţii, primarii e normal să se plângă. Te confrunţi cu o situaţie de facto, nu că vrea un primar o suplimentare de combustibil”, se justifică senatorul, contactat de gândul.
Potrivit estimărilor parlamentarului, primarii din Botoşani pretind „în jur de 80 de tone de combustibil” întrucât situaţia „a depăşit contractele” firmelor de deszăpezire.
Dobriţoiu: „Momentul ţine de viteza de lucru”
„Actul normativ a fost motivat de faptul că plinurile instituţiilor respective erau calibrate să servească altor scopuri şi automat s-a pus problema refacerii acestor plinuri pentru scopurile iniţiale. În situaţia generată de intervenţia la deszăpezire, ei au trebuit să intervină cu utilajele şi atunci nu au mai avut resurse să o completeze din bugetul propriu”, explică preşedintele Comisiei, liberalul Corneliu Dobriţoiu, pentru gândul, motivul pentru care a semnat raportul favorabil.
Chiar dacă legea este gata, nici cei care au girat-o nu pot spune exact ce cantitate de combustibil va putea fi direcţionată spre primării şi CJ-uri. „Cantităţile de combustibil urmează să fie stabilite după deducere, numai intervenţia directă a utilajelor lor, în afara contractelor, dacă este cazul. Totul din acte, că altfel…”, se declară convins fostul ministru al Apărării că nu vor exista fraude sau raportări false.
Dobriţoiu are o explicaţie şi pentru faptul că legea vine la trei luni după ce zăpada s-a topit, Guvernul neconsiderând oportună o ordonanţă care nu ar fi inclus şi autorităţile locale. „Propunerea a venit acum pentru că asta este viteza de lucru. De ce nu s-a făcut prin OUG? Nu sunt în măsură să vă răspund pertinent la acest lucru. Probabil că ţine de viteza unităţilor administrativ-teritoriale, până când s-a procesat la nivelul admnistraţiei”, estimează Dobriţoiu.
O lege votată în 5 minute
În Camera Deputaţilor, acolo unde legea a primit astăzi votul final al Parlamentului, totul s-a tranşat în exact 5 minute.
Guvernul a transmis că susţine proiectul, aşa cum a fost modificat de Comisia de Apărare, adică inclusiv cu consiliile judeţene la pachet, PSD l-a prezentat, prin vocea deputatului Ion Răducanu, în culori vii, iar PDL a avut doar o tentativă neclară de a-şi argumenta votul împotrivă. “Am cerut să vedem stadiul contractelor de deszăpezire unde s-au dus banii. Acum aprobăm o lege acre să justifice lipsa de activitate a beneficiarilor contractelor de deszăpezire? Am cerut Ministerului Dezvoltării să vină cu cantităţile pentru unităţile administrative teritoriale. N-am primit niciun răspuns”, s-a justificat deputatul PDL Tinel Gheorghe.
La votul amendamentelor, nici măcar Opoziţia nu a făcut însă efortul de a se opune. “Obiecţii, comentarii? Nu. Admis!”, a tras rapid Valeriu Zgonea concluzia adoptării pe bandă rulantă atuturor celor 12 amendamente.
RAPORTUL FINAL AL COMISIEI DIN CAMERA DEPUTAŢILOR
La votul final, 291 de deputaţi au fost pentru, 46 s-au opus, iar 8 s-au abţinut de la vot. Legea a fost votată cu susţinerea PSD, PNL, PP-DD, UDMR, PC, a reprezentanţilor minorităţilor naţionale şi a unei părţi dintre deputaţii neafiliaţi.
Aceeaşi susţinere cvasi-unanimă a existat şi în Senat. Pe 11 martie, legea a fost votată de 102 senatori, în timp ce doar 10 au fost împotrivă şi 3 s-au abţinut.
(Sursa: gandul.info)