Cele mai afectate 25 de companii vor vărsa la bugetul statului 1,1 miliarde de lei pentru „taxa pe stâlp”, de două ori mai mult decât estimările Guvernului privind impactul total al măsurii. Normele metodologice pentru aplicarea noului impozit se lasă în continuare aşteptate, spre nemulţumirea mediului privat care îşi poate doar estima cheltuielile suplimentare, dar şi a agricultorilor care nu ştiu dacă statul le va taxa sistemele de irigaţii sau de canal. Între cele mai afectate companii sunt Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, Petrom şi Transgaz. Deocamdată, Guvernul lucrează la normele metodologice luând în calcul şi introducerea unor excepţii care în ordonanţa în vigoare nu există.
Companiile trebuie să plătească până pe 25 mai prima tranşă a impozitului de 1,5% pe construcţiile speciale din portofolii, însă Guvernul lucrează încă la normele metodologice după care ar urma să fie calculată aşa-numita „taxă de stâlp”. Suma exactă pe care o va încasa statul din această nouă taxă impusă pentru a echilibra bugetul pe 2014 depinde de aceste norme în care ar putea să fie prevăzute anumite excepţii, spre exemplu pentru companiile din zona telecom sau pentru fermieri.
Din primele calcule ale Guvernului, cele care figurează în raportul privind bugetul pe anul în curs, statul ar urma să încaseze din „taxa pe stâlp” în jur de 488 de milioane de lei, echivalentul a circa 110 milioane de euro.
Cu toate acestea, un „task-force de fiscalitate”, structură care a analizat în ultimele luni detaliile privind aplicarea măsurii şi din care fac parte atât membri ai executivului, cât şi reprezentanţi ai mediului privat, a ajuns la concluzia că, în forma actuală, statul ar încasa doar de la cele mai afectate 25 de companii în jur de 1,1 miliarde de lei, echivalentul a peste 247 de milioane de euro, a precizat pentru gândul Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta.
Practic, dacă statul ar impozita toate structurile menţionate în ordonanţa de urgenţă privind introducerea acestei taxe, doar impozitele datorate de cele mai afectate 25 de companii ar fi de două ori mai mare decât calculele pe care a fost fundamentat bugetul. Sumele suplimentare ar putea compensa chiar, spre exemplu, banii pe care executivul intenţionează să-i returneze transportatorilor, cei patru eurocenţi din şapte pe litrul de motorină. Înapoierea unei părţi a accizei suplimentare care a intrat în vigoare la 1 aprilie are un impact de circa 353 de milioane de lei (80 de milioane de euro), potrivit ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu.
Negocieri pe norme
Coaliţia pentru Dezvoltarea României a fost înfiinţată în mai anul trecut, iar din februarie se ocupă, printre altele, de estimarea impactului normelor de aplicare a taxei pe stâlp, a explicat pentru gândul Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Din calculele preliminare, care nu au luat în calcul impactul asupra sectorului agricol, reiese că impactul măsurii este superior celui prognozat de Guvern. De altfel, membrii executivului au precizat în mai multe rânduri că se aşteaptă ca măsura să aducă mai mulţi bani la buget, dar că au preferat ca proiecţia din lege să fie una conservatoare.
Cu toate că Liviu Voinea, ministrul pentru Buget, a precizat că nu vede de ce nu s-ar putea plăti impozitul, chiar şi fără norme, având în vedere că termenul de construcţie specială este definit în ordonanţa de urgenţă, reprezentanţii mediului privat au arătat că există anumite lucruri care influenţează impozitul datorat şi care trebuie clarificate.
„Noi am făcut observaţiile noastre. S-au ridicat mai multe probleme, dacă este capital sau patrimoniu, pot să o am în capital, dar nu în patrimoniu, poate le-am pus în conservare, unele sunt casate, dar nu am ajuns la desfiinţarea fizică, la ce valoare le pui dacă sunt parţial amortizate sau complet”, ne-a explicat Pârvan.
Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a explicat luni la ZF LIVE că impozitul pe construcţiile speciale se discută în momentul de faţă şi în Parlament.
„Sunt anumite discuţii pentru că noi am avut şi consultări şi cu mediul de afaceri şi încă se discută şi acest impozit în Parlament”, a precizat Petrescu, fără a detalia însă ce exact se discută în Parlament.
Cum au fost definite clădirile speciale în ordonanţă
Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii brute a construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor persoane juridice la data de 31 decembrie a anului anterior, se arată în OUG 102/2013.
Construcţiile speciale care intră sub incidenţa noii taxe sunt cele prevăzută în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
„În înţelesul prezentului titlu, construcţiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare”, se arată în ordonanţă.
Mai exact este vorba despre:
Construcţii industriale: clădiri industriale, construcţii uşoare cu structuri metalice, centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, cen
trale termoelectrice şi nuclearo-electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze, sare şi platforme marine de foraj şi extracţie, turnuri de extracţie minieră, puţuri de mină, galerii, planuri înclinate şi rampe de puţ, structuri de susţinere, estacade şi culoare pentru transportoare cu bandă, rampe de încărcare-descărcare, construcţii miniere subterane, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, camere de fum, de desprăfuire, de uscare, lucrări de construcţii de decopertă pentru exploatări miniere, poligoane de încercări experimentale în aer liber sau în încăperi închise etc), construcţiile agricole (clădiri agrozootehnice, construcţii agricole uşoare, depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale, silozuri pentru furaje, silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, pătule pentru depozitarea porumbului, construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri, heleştee, iazuri, bazine, ecluze şi ascensoare, baraje, jgheaburi etc. pentru piscicultură, terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole, sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării.
Construcţii pentru transporturi poştă şi telecomunicaţii: clădiri pentru transporturi, infrastructură pentru transport feroviar, infrastructură şi staţii de tramvaie, reţele electrice de contact pentru tracţiune electrică, construcţii pentru transport feroviar, aparate de cale, infrastructură drumuri, alei, străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile necesare, piste pentru aeroporturi şi platforme de staţionare pentru avioane şi autovehicole, construcţii aeroportuare, cheiuri, estacade şi docuri pentru nave, cale pentru montarea şi lansarea navelor, canale pentru navigaţie, construcţii accesorii pentru transport rutier, aerian, naval, linii de funiculare pentru exploatări miniere şi industriale, linii funiculare pentru personal; staţii şi construcţii de protecţie, linii funiculare forestiere de tip uşor, planuri înclinate supraterane, poduri, podeţe, pasarele şi viaducte pentru transporturi feroviare şi rutiere, viaducte, tunele, clădiri pentru poştă, telecomunicaţii: centrale telefonice, staţii de emisie radio, studiouri pentru radio, televiziune, linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii, reţele şi canalizaţii subterane de comunicaţii urbane şi interurbane, platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobilă, radio şi TV, cabine telefonice, construcţii uşoare pentru transporturi şi telecomunicaţii.
Construcţii hidrotehnice: baraje şi construcţii accesorii baraje, diguri, consolidări de maluri, praguri; pinteni; anrocamente şi căsoaie, cleonaje, canale de aducţiune, pereuri, construcţii hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, platforme meteorologice, lacuri artificiale de acumulare.
Construcţiile pentru afaceri, comerţ, depozitare: centre de afaceri, clădiri comerciale pentru depozitare-comercializare şi distribuţie, magazine, construcţii pentru depozitarea mărfurilor de larg consum, a mărfurilor industriale, a materialelor de construcţii şi a produselor agricole, construcţii pentru depozitarea şi comercializarea produselor petrolifere, construcţii pentru depozitarea explozibililor, carburanţilor şi lubrifianţilor, silozuri pentru agregate minerale, minereuri, cărbuni, materiale pulverulente, rezervoare şi bazine pentru depozitare, depozite frigorifice pentru alimente, gheţării, platforme pentru depozitare şi activităţi comerciale, tancuri, rezervoare, bidoane şi butoaie pentru depozitarea băuturilor, rampe de încărcare, construcţii uşoare pentru afaceri, comerţ, depozitare, camere de tezaur pentru depozitarea valorilor şi datelor.
Construcţiile de locuinţe şi social-culturale: clădiri de locuit, hoteluri şi cămine, construcţii pentru învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă, ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială, cultură fizică şi agrement, împrejmuiri, clădiri administrative, construcţii pentru centrale termice şi puncte termice, construcţii suport pentru panouri de afişare şi publicitate, construcţii pentru turnuri de ceas, turnuri de pază şi alte amenajări asemănătoare.
Construcţiile pentru transportul energiei electrice: reţele de alimentare, de iluminat şi linii de transport a energiei electrice, instalaţii electrice de forţă.
Construcţiile pentru alimentare cu apă, canalizare şi îmbunătăţiri funciare: puţuri săpate sau forate, drenuri pentru alimentări cu apă, captări şi prize de apă, canale pentru alimentare cu apă şi evacuarea apelor, galerii pentru alimentare cu apă şi evacuarea apelor, conducte pentru alimentare cu apă, inclusiv traversările; reţele de distribuţie, galerii subterane pentru instalaţii tehnico-edilitare, conducte pentru canalizare, staţii de tratare, de neutralizare şi de epurare a apelor, castele de apă, iazuri de depozitare; paturi de uscare a nămolului, câmpuri de irigare şi infiltrare, rezervoare din beton armat pentru înmagazinarea apei, staţii de pompare şi separare a apei, construcţii şi instalaţii tehnologice pentru alimentare cu apă şi canalizare, construcţii uşoare.
Construcţiile pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat şi pentru termoficare: conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor şi a lichidelor industriale, inclusiv traversările şi instalaţiile tehnologice, conducte de termoficare, conducte, branşamente şi instalaţii tehnologice pentru distribuţia gazelor, produselor petroliere şi a lichidelor industriale, apă sărată, din exteriorul şi interiorul construcţiilor.
Controversele „taxei pe stâlp”
OMV Petrom a calculat că va plăti între 70 şi 100 de milioane de dolari, până la 73 de milioane de euro, pentru taxa pe stâlp, în contextul în care compania a plătit anul trecut 270 de milioane de lei ca urmare a introducerii de către Guvern a unor taxe suplimentare în domeniul energetic.
Nuclearelectrica estimează că va plăti 100 de milioane de lei (22,4 milioane de euro), în timp ce Hidroelectrica ar urma să achite 40 de milioane de euro.
Taxa de stâlp a stârnit controverse şi la nivelul administraţiilor publice locale. După ce a fost anunţată, primarii i-au cerut premierului Victor Ponta ca banii să reprezinte venit la bugetele locale, cum se întâmplă, spre exemplu, cu impozitul pe clădiri.
Totodată, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la finele anului trecut că ordonanţa ar putea fi modificată în Parlament astfel încât să fie excluse de la impozitare anu
mite zone din agricultură.
(Sursa: gandul.info)
