Holcim şi Lafarge dau industria cimentului peste cap. Fuziunea operaţiunilor celor doi producători va crea un gigant mondial al materialelor de construcţii, însă pentru a se forma trebuie să vândă active care generează circa 5 mld. euro anual. Din România ar trebui vândută 43% din capacitatea de producţie a acestora, potrivit unui raport realizat de Deutsche Bank.
Cele patru fabrici de ciment pe care Holcim şi Lafarge le deţin în România au o capacitate anuală de producţie de circa 10 mil. tone, echivalentul a circa 60% din piaţă. Pentru a se alinia la legile concurenţei, noul conglomerat ar trebui să renunţe la cele două fabrici ale Lafarge din Medgidia şi Hoghiz, care cumulează o capacitate de producţie de 4,7 mil. tone. Aproximativ două treimi din vânzările de fabrici se aşteaptă să apară în Europa, potrivit informaţiilor comunicate de Holcim şi Lafarge.
Noua companie, care urmează să poarte numele de LafargeHolcim, va avea vânzări anuale de aproape 43 mld. dolari – mai mult decât dublu faţă de următorul concurent major, HeidelbergCement din Germania – şi o capitalizare de piaţă de circa 50 mld. dolari.
Cei doi producători şi-au exprimat încrederea că vor putea rezolva orice probleme antitrust, spunând că societatea rezultată în urma fuziunii nu va obţine în nicio ţară mai mult de 10% din vânzările combinate ale noului grup. Fuziunea propusă va fi supusă aprobării acţionarilor Holcim la finalul acestui an, însă trebuie să treacă şi prin filtrul Comisiei Europene şi a autorităţilor de concurenţă din ţările în care operează cele două companii.
„Vom începe imediat discuţiile cu Comisia Europeană şi cu celelalte organisme de reglementare din alte ţări“, a declarat Bruno Lafont, directorul executiv al Lafarge, cel care va conduce şi noua companie.
Deutsche Bank a identificat opt ţări în care LafargeHolcim urmează să controleze peste 50% din piaţă şi 12 ţări în care sunt aşteptate „creşteri semnificative“ ale cotei de piaţă. O societate rezultată în urma fuziunii va trebui să-şi vândă cel mai probabil fabrici din Franţa, Canada, Ecuador, Serbia, România, Ungaria, Maroc şi Filipine, pentru a coborî cota de piaţă sub 40% în fiecare din aceste ţări, un nivel care ar putea satisface autorităţile de reglementare, spun specialiştii Deutsche Bank, citaţi de Wall Street Journal.
Fundal problematic
Industria românească a cimentului s-a confruntat anul trecut cu o surpriză neaşteptată. Consumul de ciment a scăzut cu 5-8%, comparativ cu 2012, în ciuda previziunilor de creştere înaintate de producători chiar şi la jumătatea anului. Rezultatele la nouă luni indică un consum de 5,5 mil. tone. În ciuda faptului că în 2013 au fost inauguraţi 108 kilometri de autostradă, un rezultat bun comparativ cu anii anteriori, chiar dacă mult sub nivelul de 230 km promis de autorităţi, producătorii de ciment nu au profitat foarte mult de pe urma acestor proiecte, deoarece majoritatea şantierelor se aflau în etapa finală, când consumul de ciment este redus. Pe lângă aceste probleme, tot de anul trecut producătorii din industrie au fost loviţi de o nouă taxă de 0,5% aplicată veniturilor obţinute din exploatarea şi extracţia resurselor minerale. Taxa este în vigoare până în decembrie 2014.
Coroborat cu scumpirea energiei şi a combustibilului, plus transporturile, care reprezintă 70% din costul de producţie, marjele de profit ale producătorilor s-au diminuat drastic de la nivelul de 20-25% înregistrat în 2012. Într-un interviu acordat Capital în luna februarie, Mihai Rohan, preşedintele Patronatului din Industria Cimentului şi Altor Produse Minerale pentru Construcţii din România (CIROM), declara că impactul se va vedea clar în rezultatele financiare de anul trecut, după ce în 2012 producătorii şi-au menţinut marjele ridicate pe baza profiturilor obţinute din afara producţiei, prin vânzări de active sau restructurări. În opinia acestuia, marjele de profit s-au înjumătăţit faţă de 2012.
(Sursa: capital.ro)
