Ideea returnării a patru eurocenţi din supraacciza pe carburanţi va crea un haos administrativ. Este greu de imaginat cum va gestiona Fiscul măsura, după ce şi-a dovedit ineficienţa în rambursările de TVA. Specialiştii spun că funcţională ar fi aplicarea directă a accizei reduse pentru transportatori.
Când 90% din oamenii Fiscului se ocupă de rambursări de TVA şi de solicitările organelor penale, aşa cum declară însuşi şefului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Ştefan Diaconu, se pune întrebarea care au fost calculele Ministerul Finanţelor aflate în spatele deciziei de a returna patru din cei şapte eurocenţi din acciza pe carburanţi. Inspectorii Fiscului sunt deja copleşiţi de numărul mare de cereri de rambursare de TVA şi întârzie soluţiile cu lunile. Din acest motiv, Comisia Europeană a fost pe punctul de a sesiza Curtea Europeană de Justiţie. În ultimul moment, Finanţele au decis să dea înapoi fără control anterior deconturile mai mici de 45.000 lei. Şeful Fiscului a spus chiar că majoritatea acestor rambursări nu vor mai fi verificate nici măcar ulterior, aşa cum ar cere legea. Motivul: lipsa personalului pentru controale, adică pentru combaterea evaziunii, pe care noul ministru al finanţelor a anunţat-o ca prioritate a mandatului.
„Îmi imaginez că va fi un proces destul de greoi, cel puţin la început, de aprobare a restituirilor și de efectuare a plăților, proces care va trebui susținut de același volum de resurse umane. Un aparat administrativ deja sufocat este greu de crezut că va face faţă cu brio unui nou val de verificări pentru rambursarea accizelor“, arată Alexandru Cristea, tax partner, TZA Consultanţă Fiscală.
În joc sunt 353 milioane lei pe care Finanţele estimează că le-ar returna din cele 2,4 miliarde pe care le vor încasa în plus din majorarea accizelor. Cei vizaţi, transportatorii, au arătat neîncredere faţă de eficienţa măsurii, iar unii au declarat că se simt discriminaţi de criteriile cerute pentru rambursare.
„Nu sunt sigur că au fost evaluate în detaliu alte potenţiale dezechilibre. Avantajul acestor restituiri va fi obținut doar de transportatorii care deţin vehicule de tonaj de cel puțin 7,5 tone – pentru transportul de mărfuri. Ca de fiecare dată când extragi o categorie de operatori, măsura poate fi discriminatorie. Astfel, o firmă care şi-a dimensionat flota în funcție de comenzi (să zicem, transportul mărfii pentru aprovizionarea supermarketurilor dintr-un judeţ) şi deţine 100 de camioane mici sau medii (sub 7,5 tone) nu va beneficia de această subvenţie, în timp ce o alta, care deţine 10 tiruri, va primi rambursarea“, spune Alexandru Cristea. Selectarea unei categorii de transportatori are la bază o directivă europeană care dă posibilitatea statelor membre să acorde o acciză redusă în cazul autovehiculelor pentru transportul de mărfuri cu masa de minimum 7,5 tone şi de pasageri M2 şi M3 care au minimum opt locuri. Însă directiva lasă la latitudinea statelor să stabilească modul în care implementează prevederea: fie direct, fie prin restituire.
Reducerea directă, mai simplă
Cu toate acestea, Finanţele au ales calea mai complicată, de a returna parţial accizele în loc de o reducere directă. „Din experienţa noastră, restituirile de accize generează dificultăţi în practică. De exemplu, cererea de restituire se depune la autoritatea fiscală, apoi este transmisă către autoritatea vamală care stabileşte dreptul de restituire şi cuantumul de restituit, iar aceste informaţii sunt retransmise la autoritatea fiscală care procedează la restituirea efectivă. Este clar că o astfel de procedură generează costuri ridicate atât pentru companii, care trebuie să prefinanţeze diferenţa dintre nivelul standard şi cel redus de accize până în momentul restituirii efective, cât şi pentru autorităţi, care trebuie sa aloce resurse semnificative“, explică Daniel Anghel, partner PwC România. Aşadar, metoda pune mari semne de întrebare asupra capacităţii administrative. Pe de o parte, transportatorii care au bani de primit vor aştepta rambursările mult şi bine, ca şi în cazul TVA. Pe de altă parte, evaziunea, în loc să fie combătută, riscă să fie alimentată de transportatori inventivi, cu facturi false. Şi atunci, de ce nu au preferat Finanţele o procedură mai simplă? „Soluţia optimă pentru implementarea acestui nivel redus ar fi aplicarea unui mix: aplicare directă pentru motorina achiziţionată de la plătitorii de accize, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul carburanţilor pentru aviaţie sau navigaţie, şi restituirea pentru motorina achiziţionată direct de la pompă“, arată Daniel Anghel. Procedura va fi detaliată de Finanţe într-o hotârăre şi, cel mai probabil, va fi mai complicată decât în forma enunţată de principiu, pentru că Finanţele pornesc mereu de la premisa, contrazisă de realitate, că o lege stufoasă ar închide portiţele de eludare.
353 milioane de lei este suma pe care Ministerul Finanţelor estimează că o va returna transportatorilor prin restituirea paţială a accizelor.
Măsura va contribui la combaterea evaziunii fiscale, întrucât vor avea posibilitatea să recupereze o parte din acciza suplimentară doar operatorii de transport care vor dovedi cu documente că au cumpărat motorină în mod legal.
(Sursa: capital.ro)
