ȘTIM UNDE SE ASCUND BANII pentru asistentele din Hârlău! În oficiosul CJ Iași nu va apărea niciun rând despre condiţiile de muncă de la Centru

0
500

20 de asistente de la Centrul de Îngrijiri nu primesc sporul de 75% pentru că nu sunt bani. E nevoie de o evaluare, dar de 9 ani şefii birocraţiei locale n-au luat problema în serios. Sunt 90 de plângeri ale angajatelor: pacienţii cu probleme psihice le muşcă de mâini, de picioare, le urmăresc până acasă. 7EST va căuta sursele pentru mărirea salariilor şi dăm acum prima soluţie: ziarul CJ.

 

Situaţia celor 20 de asistente de la Centrul de Îngrijire Hârlău se reduce la două cuvinte: disperarea lor şi ignoranţa liderilor judeţeni, cei care au în subordine această instituţie. De nouă ani, de când Centrul a trecut de la Ministerul Sănătăţii în subordinea Consiliului Judeţean, aceste angajate, care intră în contact direct cu pacienţii cu probleme psihice grave, nu mai primesc sporul de periculozitate. Acesta este de 75% din salariul de bază, de 900 de lei, şi îl primeşte, de exemplu, întreg corpul medical de la Spitalul Socola, care lucrează în exact aceleaşi condiţii. „Nu sunt bani, trebuie o modificare legislativă”, spune Ion Florin, şeful Direcţiei de Asistenţă Socială pe tot judeţul.

Să vedem unde sunt banii.

 

E vorba de 36.000 de euro

„Vestea Judeţului” este un lunar tipărit din bani publici de Consiliul judeţean într-un tiraj de 50.000 de exemplare şi distribuit în satele din Iaşi. Cheltuielile pentru redactarea, tehnoredactarea şi tipărirea gazetei CJ sunt calculate la 315.000 de lei anual. Văzut ca o replică la ziarul Primăriei, „Curierul de Iaşi”, publicaţia judeţeană are rolul de a promova realizările administraţiei judeţene dar şi de a consolida, implicit, imaginea preşedintelui CJ Cristian Adomniţei. Primul număr al „Veştii Judeţului” a făcut furori prin faptul că avea câte o fotografie cu Adomniţei în fiecare dintre cele opt pagini ale ziarului. O strategie electorală, cu bătaie lungă, la fel ca şi-n cazul „Curierului de Iaşi”, susţinută din bani publici.

Sporul de 75% pentru asistentele de la Hârlău ar însemna un efort pentru bugetul anual al CJ de 162.000 de lei. De două ori mai puţin decât costurile pentru „Vestea Judeţului”.

 

 

 Pacienţii cu probleme psihice sunt un permanent pericol pentru angajate. În facsimil, plângerile asistentelor: „ameninţată cu cuţit”, „ameninţată cu cuţit”…

Peste 90 de plângeri

Ce fac cele 20 de asistente de la Hârlău şi pentru ce ar merita aceşti bani? Din 2009 până în 2014, Sanitas Iaşi a primit mai mult de 90 de plângeri din partea personalului de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Hârlău. Cele mai multe dintre plângeri reclamă agresiuni fizice, unele de-a dreptul şocante.

Mirela Toma a scris în plângere că bolnavul pe care îl trata a ameninţat-o cu bătaia, a început să izbească în uşa cabinetului, după care a muşcat-o de mâna stângă.

Cristina Bejenaru s-a plâns că a fost izbită cu pumnii şi picioarele, trântită pe pat şi muşcată de piciorul drept.

Mariana Isac a fost lovită cu pumnii şi cu picioarele, apoi a fost muşcată de braţ. Mihaela Tincu a fost ameninţată cu un cuţit, la fel ca Elisabeta Acornicesei.

Maria Cernescu a fost muşcată de mâna stângă, Marinela Bârsan a fost agresată de mai multe ori şi lista continuă până la 90 de nume dintre cei 170 de angajaţi ai Centrului care povestesc prin ce trec la serviciu.

De altfel, administratorul instituţiei a definit foarte bine care este nivelul de pericol: „Dacă te întorci su spatele, sar la bătaie, muşcă sau îţi aruncă ceva în cap. Poate fi un şlap, poate fi un scutec plin sau poate fi o piatră”.

 

30 de pacienţi periculoşi

Dintre cei 200 de bolnavi internaţi la Hârlău, 30 sunt consideraţi periculoşi, la fel ca bolnavii internaţi la Socola. Singura diferenţă este că angajaţii Spitalului Socola au la salariu un spor de periculozitate pe care angajaţii de la Hârlău, printr-o manevră birocratică, nu îl primesc. Sunt atât de periculoşi încât pe o asistentă medicală din localitate au urmărit-o zile în şir până acasă, profitând de biletele de voie pe care le primesc. Doar Poliţia a salvat-o pe femeie de insistenţele celor pe care-i trata la serviciu.

 

90 de angajaţi de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Hârlău s-au plâns că au fost agresaţi

S-a schimbat „specificul”

Singurul detaliu care s-a schimbat în munca celor de la Hârlău este specificul. Socola este spital, în vreme ce, la Hârlău, fostul spital a devenit, în 2005, „Centru”. Dar bolnavii internaţi acolo sunt la fel de periculoşi, indiferent de denumirea pe care o poartă instituţia care îi găzduieşte. „Este clar că angajaţii de acolo au dreptul la acel spor de pericol, pentru că lucrează în aceleaşi condiţii ca şi personalul medical de la Socola. Dar, după ce au trecut din subordinea Consiliului Local în cea a CJ, la 1 ianuarie 2005, nu a mai fost cadrul legal pentru aceste sporuri. Li s-a schimbat titulatura din spital în centru de asistenţă. Practic, s-au schimbat regulile. Am solicitat la DSP de nenumărate ori expertizarea condiţiilor la locul de muncă la Hârlău, dar nu s-a putut face nimic în lipsa unor regulamente clare în acest sens, pentru că lipseşte legislaţia”, ne-a spus Ion Florin, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, instituţie căreia îi este subordonat Centrul de la Hârlău.

„Facem demersurile necesare pentru rezolvarea problemei sporurilor de la Hârlău. Este necesară o lege care să permită expertizarea condiţiilor de muncă de acolo. În fiecare an avem aceeaşi situaţie. Dacă va exista o lege care să ne permită să le dăm sporurile, o vom face. La acest moment, legal, nu putem să le dăm acele sporuri. S-au făcut demersuri la DSP ce vor fi continuate”, spune Marius Pârciu, purtătorul de cuvânt al CJ Iaşi

 

„Ei doresc sporul de pericol, nimic altceva”, Constatin Tănase, directorul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Hârlău

În numerele următoare, 7EST va continua să caute resursele bugetare în vistieria Consiliului Judeţean, pentru a identifica capitolele din care s-ar putea „smulge” cei 36.000 de euro necesari salarizării asistentelor de la Hârlău. 

0 0 votes
Article Rating


Articolul precedentO boală considerată specifică adulţilor afectează şi copiii: un copil din zece suferă de această afecţiune
Articolul următorBarack Obama şi-a exprimat dezgustul faţă de adoptarea unor măsuri antisemite la Doneţk
Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments