De mâine, 28 aprilie, cetăţenii din Republica Moldova care au paşaport biometric pot călători fără vize şi rămâne pentru maximum 90 de zile în zona Schengen. Deşi este o schimbare importantă, pentru care s-au depus eforturi foarte mari la Chişinău, ea nu reuşeşte să entuziasmeze populaţia unei ţări din care sute de mii de persoane au emigrat deja în Europa, scrie AFP citat de Gândul.
Cetăţenii Republicii Moldova titulari de paşapoarte biometrice pot intra în România şi rămâne pe teritoriul ţării, începând de luni, fără a avea obligaţia de a deţine viză, pentru şederi a căror durată totală nu depăşeşte 90 de zile, în cursul oricărei perioade de 180 de zile, informează IGPF. Acelaşi lucru este valabil pentru celelalte state ale UE.
Concret, vecinii de peste Prut vor scăpa de vize pentru 26 (membre Schengen sau care urmează să fie membre, cum este cazul României) din cele 28 de state membre ale UE, cele două excepţii find Marea Britanie şi Irlanda.
Această măsură intră în vigoare ca urmare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3.04.2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listelor ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de aceasta obligaţie, Republica Moldova fiind introdusă în partea 1 din Anexa II a Regulamentului 539/2001, precizează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), într-un comunicat remis duminică.
Astfel, conform Ordonanţei Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, (precum şi a Regulamentului (CE) 562/2006), cetăţenilor moldoveni posesori de paşapoarte biometrice li se permite intrarea în România fără viză, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute de art. 6 alin. 1 lit. c-f din acest act normativ.
Una dintre condiţii este aceea de a prezenta documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru intoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea.
De asemenea, cetăţenii moldoveni trebuie să prezinte garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul celor aflaţi în tranzit.
Alte două condiţii sunt acelea ca ei să nu fie incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili şi să nu fi încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera cu documente false.
IGPF mai precizează că, tot potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenii moldoveni trebuie să nu aibă introduse, pe numele lor, alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării şi să
nu prezinte un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
Potrivit sursei citate, rămân totodată în vigoare prevederile Acordul privind micul trafic de frontieră încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, în sensul că, cetăţenii Republicii Moldova, titulari ai unor permise de mic trafic eliberate de către autorităţile competente, pot călători şi sta pe teritoriul României, având obligaţia de a nu depăşi limita de 50 de kilometri de la linia de frontieră şi de a respecta condiţiile şi scopul pentru care a fost eliberat un astfel de document.
În vederea fluidizării traficului de pasageri la frontiera cu Republica Moldova, conducerea IGPF a dispus măsurile necesare pentru suplimentarea personalului care să realizeze un nivel ridicat al verificărilor pentru intrarea, respectiv ieşirea în/din România dinspre/înspre Republica Moldova, precum şi pentru soluţionarea cu operativitate a oricărui posibil litigiu de trafic.
IGPF reaminteşte tuturor participanţilor la traficul transfrontalier că, pentru informaţii suplimentare privind formalităţile de trecere a frontierei pot suna la numărul de telefon 021.9590, unde aspectele semnalate vor fi preluate de către poliţiştii de frontieră care vor acţiona în consecinţă, legal, de la caz la caz.
Informaţii privind regimul călătoriilor cetăţenilor Republicii Moldova în ţara noastră sunt disponibile şi pe pagina de internet a Poliţiei de Frontieră Române (www.politiadefrontiera.ro).
AFP: Moldovenii, prea puţin entuziasmaţi că pot circula fără vize în UE începând de luni
Moldovenii pot circula fără vize în Spaţiul Schengen începând de luni, însă acest pas către Uniunea Europeană (UE) nu provoacă prea mult entuziasm într-o ţară din care sute de mii de persoane au emigrat deja în căutarea unui loc de muncă, relatează AFP.
„Este un pas incredibil de important, (Republica) Moldova devenind prima ţară membră a Parteneriatului Estic care obţine liberalizarea regimului vizelor”, a declarat pentru AFP şeful misiunii UE la Chişinău Pirkka Tapiola, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de reformele indispensabile întreprinse de către fosta republică sovietică cu scopul de beneficia de această măsură.
Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009 de către UE cu şase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influenţa rusă.
Însă, potrivit unui sondaj publicat joi de către Institutul pentru Politici Publ
ice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru sejururi de scurtă durată „nu este un eveniment important”, fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că un paşaport românesc care le permite deja să circule fără probleme.
Între 500.000 şi un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă ţară din Europa (în special în Rusia şi Italia), în căutarea unui loc de muncă.
„Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani să mă dusc în Europa”, afirmă o şomeră, Natalia Tregubova, în vârstă de 56 de ani. „Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă”, adaugă ea.
Un muncitor, Ivan Biriukov, în vârstă de 63 de ani, este la fel de rezervat.
„În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne aşteaptă acolo. În Rusia câştigăm bani să ne întreţinem familiile”, spune el, în pofida faptului că liberalizarea regimului vizelor nu acordă dreptul la muncă în UE, ci numai pe cel de a călători pentru o perioadă limitată.
Bărbatul, care spune că se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirmă că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această ţară, ca măsuri de retorisiune faţă de o apropiere de UE. „Ce vom face atunci?”, se lamentează el.
O studentă la economie, la Chişinău, Anişoara Moraru, se bucură de liberalizare. „Cei mai mulţi dintre prietenii mei nu văd niciun viitor în Republica Moldova şi aşteaptă doar să-şi termine studiile pentru a-şi căuta un job în Europa”, spune ea.
Chiar dacă etapa de luni nu deschide piaţa muncii, ea marchează în mod clar o apropiere de UE, înainte de semnarea unui acord de asociere, prevăzută în iunie.
Republica Moldova, o ţară majoritar românofonă vecină cu Ucraina, este o fostă membră a blocului sovietic care a parafat, alături de Georgia, acest Acord, în noiembrie, după retragerea bruscă a Ucrainei.
„UE va accelera semnarea Acordului pentru a împiedica Rusia să blocheze acest proces, aşa cum a făcut-o cu Ucraina”, a apreciat Anatol Ţăranu, directorul Centrului de analiză politică Politicon.
O dezamăgire deloc surprinzătoare
Entuziasmul faţă de o viitoare integrare europeană a Republicii Moldova a scăzut.
Potrivit sondajului Soros, numărul celor care ar vota pentru aderarea la UE, într-un eventual referendum, a scăzut la 44%, de la 76%, cât era la sfârşitul lui 2007. În schimb, 45% ar vota pentru aderarea Chişinăului la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
În opinia lui Tapiola, această dezamăgire nu este surprinzătoare. „Atunci când actuala coaliţie, care s-a identificat cu integrarea europeană, a ajuns la putere, aşteptările erau foarte mari”, afirmă el.
Între timp, moldovenii, dezamăgiţi că nivelul lor de viaţă nu a crescut mai rapid, au asociat dificultăţile cu apropierea de UE, ceea ce explică rezervele tot mai mari pe care le exprimă.
Iar Rusia şi-a transmis mesajul discordant.
Pentru viitor, Vasile Triboi, în vârstă de 65 de ani, apreciază că autorităţile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăţi traiul moldovenilor. „Ar trebui să fie create condiţii pentru ca (moldovenii) să muncească şi să trăiască demn în ţara lor, aşa cum am făcut noi în timpul Uniunii Sovietice”, îndeamnă el.
(Sursa: gandul.info)