Gabriel Resources va cere daune de miliarde de dolari de la statul român. Compania canadiană pregăteşte să se adreseze unei curţi internaţionale de arbitraj, relatează ECONOMICA.
Gabriel Resources, care doreşte exploatarea aurului de la Roşia Montană, îşi face planurile pentru un caz, care va fi înaintat cel mai probabil unui tribunal de la Viena în cea de-a doua jumătate a acestui an, notează publicaţia internaţională The Globe and Mail, fără a cita însă vreo sursă.
Compania a început să-şi restrângă activitatea în Transilvania pentru a economisi bani. 400 de angajaţi, reprezentând 80% din forţa de muncă a subsidiarei Roşia Montană Gold Corporation se află în şomaj. Compania spune că aceştia ar putea fi concediaţi în luna mai „dacă nu există niciun progres cu privire la dezvoltarea proiectului”.
Articolul mai arată că Gabriel Resources nu e aşteaptă la un progres în ceea ce priveşte proiectul de la Roşia Montană. Pe agenda Camerei Deputaţilor este programată pe 7 mai o şedinţă în care ar putea fi votată o lege care i-ar putea da statut juridic proiectului de 1,5 miliarde de dolari de la Roşia Montană. Şi cum această lege este ultima pe agendă, există şanse mari ca sesiunea parlamentară să se încheie înainte de a se ajunge la acest punct.
Gabriel Resources nu se aşteaptă ca legea să fie votată în favoarea companiei, şi asta pentru că opoziţia publică cu privire la metoda de extracţie cu cianuri rămâne puternică.
Canadienii au mai ameninţat în luna septembrie a anului trecut că va da statul român în judecată pentru 4 miliarde de dolari pentru „mai multe încălcări ale tratatelor de investiţii”. Jonathan Henry, directorul general al companiei a avertizat guvernul că eşecul de a aproba proiectul va afecta toată România. „Cazul nostru este foarte puternic şi vom face public faptul că eforturile României de a atrage investiţii străini vor avea de suferit”, spunea Henry.
Pregătirile pentru cazul de arbitraj indică faptul că ameninţarea Gabriel Resources este viabilă. Compania nu va oferi detalii cu privire la strategia sa, şi nu a precizat cu ce îşi va susţine cazul. „Nu putem comenta cu privire la niciun aspect legat de orice caz de arbitraj internaţional pe care l-am putea lua faţă de România”, a declarat miercuri Bobby Morse, purtătorul de cuvânt al companiei.
Creşterea numărului de tratate bilaterale de investiţii a declanşat un val de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, care trec prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale – Centrul Internaţional pentruSoluţionarea Disputelor privind Investiţiile.
Cazurile de arbitraj internaţional sunt judecate în spatele uşilor închise, tind să fie mai scurte decât litigiile din sălile de judecată şi produc decizii finale care nu pot fi atacate, deşi acestea nu sunt neapărat mai ieftine, mai scrie publicaţia străină.
Proiectul Roşia Montană a fost ţinut pe loc de protestatarii bine organizaţi şi finanţaţi, de la fermieri locali, care nu doresc ca proprietăţile lor să fie confiscate pentru a face loc minei, până la milirdari precum George Soros şi alte celebrităţi precum Vanessa Redgrave.
Jonathan Henry, cel de-al şaselea director al Gabriel Resources din ultimii 20 de ani a eşuat în eforturile sale de a atrage comunitate şi de a evidenţia beneficiile economice ale minei. În noiembrie anul trecut, Senatul a respins proiectul de lege care ar fi declarat Roşia Montană de „interes public extraordinar”.
(Sursa: economica.net)
