Clădirea celui mai mare laser din lume va fi construită la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru a se evita un dezastru ce ar putea fi provocat de vibraţii, iar corpul dedicat fasciculului gama va avea nu mai puţin de 12 niveluri subterane.
Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, va demara prin construirea unui complex la care lucrările sunt programate să se încheie în 2014.
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama.
Clădirea va avea două corpuri solidare – unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi.
La corpul dedicat laserelor vor fi opt niveluri subterane, iar la cel al fasiculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se escavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire.
Licitaţia pentru aceste lucrări a fost câştigată de un consorţiu condus de grupul austriac Strabag, din care mai fac parte firmele Zublin şi Aedificia Carpaţi. „Strabag este pentru că ne trebuie expertiză internaţională, că a mai realizat nişte clădiri de acest tip”, a explicat Costoiu poentru Mediafax.
Complexul dedicat acestui proiect va mai avea o clădire de birouri, pe o suprafaţă de aproape 970 de metri pătraţi, în vecinătatea căreia va fi o casă de oaspeţi cu aproximativ 30 de camere, care va ocupa peste 642 de metri pătraţi.
Puterea laserelor de la ELI-NP va fi impresionantă – 10PW fiecare, adică 10 milioane de miliarde de waţi, sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W. Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la „mutarea materiei”.
Aplicaţii multiple, inclusiv în medicină
Domeniile în care ar putea avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele, prin acest proiect, sunt numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, a acceleratorilor de electroni şi producerea de fotoni monocromatici prin retro-împrăştiere Compton, cercetarea fundamentală (nucleul atomic, astrofizică, electrodinamică cuantică), securitatea şi prevenirea terorismului (cercetări asupra detecţiei materialelor speciale de interes strategic, imagistica cu radiaţii ionizante), ecologia şi protecţia mediului (cercetări asupra unor noi metode de diagnoză şi procesare a deşeurilor radioactive), ştiinţa şi ingineria materialelor (efectele câmpurilor intense de radiaţii asupra materialelor), medicina nucleară şi ştiinţele vieţii (utilizarea fasciculelor de particule accelerate cu ajutorul laserelor în hadronoterapie, noi tehnici de imagistică medicală), radiofarmaceuticele (metode de producere a unor noi tipuri de radioizotopi) şi industria de înaltă tehnologie (beneficiază de noi tehnologii şi este stimulată producţia de înaltă tehnologie)
Printre aplicaţiile practice pe care le mai pot avea experimentele se numără noi tehnici de a produce fascicule de particule accelerate bazate pe laserele de putere, cu potenţiale aplicaţii în medicină, noi metode de a produce radioizotopi de interes medical, identificarea şi caracterizarea la distanţă a materialelor nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri, noi tehnici tomografice bazate pe utilizarea fasciculelor gamma de înaltă energie şi managementul deşeurilor radioactive.
Impactul proiectului ELI-NP este unul major, plasând Europa pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi deschizând astfel calea unor noi domenii de cercetare.
Inaugurarea lucrărilor la infrastructura proiectului va avea loc vineri, de la ora 14.00, în prezenţa comisarului european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn.
La eveniment vor participa premierul Victor Ponta, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Tudor Prisecaru şi directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Nicolae Victor Zamfir.
Prin realizarea infrastructurii ELI-NP, România atrage fonduri europene în valoare de 243 milioane Euro. Rata de confinanţare din partea României pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 17%, participarea ţării la finanţarea proiectului fiind de 50 de milioane de euro, arată Mediafax.
Conform graficului de implementare a proiectului, dezvoltarea şi instalarea sistemelor laser şi fascicul gama este programată până în 2017, după care ar urma să înceapă operarea acestora. Pentru început, în cadrul proiectului vor activa circa 250 de specialişti.