Deşi românii au obiceiuri tot mai sănătoase şi consumul de produse ecologice creşte de la an la an cu 20%-30%, ele nu reprezintă nici 1% din vânzările cumulate din retailul românesc, relatează Capital.
«Ecologic se traduce prin mii de oportunităţi. România este o putere agricolă în adormire. (…) ar putea să invadeze Europa cu alimente organice”, spunea Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică (FNAE) şi al Asociaţiei Române pentru Agricultură Durabilă, într-o discuţie anterioară cu Capital. Privind retrospectiv, el admite că agricultura bio a mai câstigat teren – şi la propriu, şi la figurat – , dar „mai e mult până departe”. Concret, cultivăm organic circa 450.000 de hectare, „iar pentru a acoperi cererea internă şi externă ar trebui să mărim de aproape şase ori suprafaţa“, subliniază preşedintele FNAE. Ca volum, producţia eco în România depăşeşte, per total, 250.000 de tone, în condiţiile în care la începutul deceniului era de doar 13.500 de tone. Dar, deşi suprafaţa cultivată organic în România creşte de la an la an (este acum de peste zece ori mai mare decât în urmă cu opt ani, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), ea marchează volume foarte mici comparativ cu ale unor pieţe ca Ungaria sau Polonia, de exemplu. Ca să nu mai vorbim de Germania, care cultivă organic peste un milion de hectare anual. Ion Toncea pune dezvoltarea greoaie de până acum pe seama lipsei de ajutor financiar din partea statului pentru fermieri. Pentru noul ciclu financiar 2014-2020 însă, subvenţia pe suprafaţă la culturile ecologice urmează să crească la 600 de euro/ ha; numărul operatorilor care lucrează în acest sistem a depășit 26.000.
Costă mai mult, dar sunt sănătoase
Cu producţia lucrurile nu stau, aşadar, strălucit şi nici cu consumul nu ne putem lăuda: cumpărăm produse eco de aproximativ 80 mil. euro, de aproape 40 de ori mai mult decât în 2007, dar sub 1% din totalul vânzărilor din retail, faţă de Europa Occidentală, unde ponderea depăşeşte 5%. Deloc de neglijat e şi preţul lor relativ ridicat – mai mare cu 30%, uneori chiar dublu –, în comparaţie cu al produselor convenţionale. „Din cauza copacilor unii nu mai văd pădurea. Tot ce cheltuiesc pe produse bio câştigă pe sănătate, adică economiseşti cât ai da pe medicamente“, susţine Ion Toncea, cauza ecologicelor.
De altfel, preţurile mai mari sunt justificate prin producţiile mai mici la hectar (randamentul se reduce astfel cu 20%–30%); costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecologică, obligatorie pentru ca un produs să poată fi vândut sub această marcă pe piaţa europeană.
Toate la un loc majorează costurile de producţie cu aproximativ 60%. Aşa se face că cea mai mare parte a producţiei ecologice româneşti merge la export – 95% din producţia vegetală (inclusiv miere de albine) şi 80% din cea de provenienţă animalieră (lapte şi derivate), în principal în ţările Uniunii Europene. În Europa, vânzările produselor verzi, care acoperă o gamă largă de categorii, se vor dubla în 2015, până la 114 miliarde de euro. Este adevărat: exporturile se referă în special la materii prime, dar nici în cazul produselor finite nu prea există piaţă de desfacere în România. Magazinele specializate (La Baciu, Green Feet, Băcănia Veche, Pukka Food, Leacul etc) sunt puţine, iar de cele mai multe ori cea mai bună modalitate de achiziţionare a alimentelor rămâne contactul direct cu fermierul, respectiv procesatorul.
Totuşi, produsele eco au devenit simplu de identificat acum şi pe rafturile marilor retaileri. În cifre, vânzările produselor bio sunt aproape nesemnificative raportat la încasările totale, dar „sunt în creştere de la an la an“, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, care are în rafturi produse eco încă din 2003. „Românul se adaptează la nou. Ecologicele vor fi în câţiva ani ceva absolut normal, exact cum este şi mersul la hipermarket”, crede Olivia Nechitoaia, Olivia Nechitoaia, proprietara site-ului biobunătăţi.ro. Consumatorul român, conchide ea, a ajuns la granița dintre „moft“ și „așa ar trebui să fie în mod conștient“, graniță dincolo de care „piața va crește mult datorită efectului de domino care începe cu interesul pentru stilul de viață sănătos“.
Sub semnul frunzei
Toate produsele ecologice (denumite şi organice sau biologice) fabricate în țările Uniunii Europene sunt imprimate cu logoul ecologic „euro-frunza“.
1 Sunt ecologice produsele nemodificate genetic cultivate sau fabricate fără niciun gram de substanţe chimice (gen pesticide sau ierbicide) şi cărora nu li se adaugă substanţe sintetice la procesare.
2 Ecologicele nu au în compoziţie E-uri şi conţin cu minimum 50% mai multe vitamine, minerale, enzime şi fitoelemente comparativ cu alimentele convenţionale.
3 Randamentul producţiei ecologice este, în medie, cu 20% mai mic decât cel din agricultura obişnuită. Acesta este, de altfel, motivul pentru care preţul produsele eco e cu cel puţin 30% mai mare decât al celor convenţionale.
4 La ora actuală se poate cumpăra varianta eco la teoretic orice, de la mâncare, jucării sau cosmetice până la electronice şi electrocasnice, maşini, haine sau case.
(Sursa: capital.ro)
