Autonomia găgăuză (denumirea oficială – UTA “Gagauz-Yeri”) trimite semnale din ce în ce mai îngrijorătoare Chișinăului.
Bașcanul UTA “Gagauz-Yeri”, Mihail Formuzal, liderul Partidului “Patrioții Moldovei”, Mihail Garbuz și episcopul de Bălți și Fălești, Markel, s-au întâlnit miercuri la Chișinău și au semnat „pactul pentru întărirea statalității moldovenești”, prin care și-au asumat angajamentul de a luta împreună „împotriva unioniștilor din Moldova”. La eveniment au fost invitați liderii tuturor minorităților naționale. Aceștia au fost îndemnați să organizeze în fiecare raion adunări cu cetățenii și conferințe la care să le vorbească oamenilor despre statalitatea și neutralitatea statului. Așa-zișii apărători ai statalității Moldovei au decis să formeze „mișcarea populară Moldova mare”. Primul Congres al mișcării va fi organizat în toamna anului curent, când minoritățile naționale intenționează să consemneze „aniversarea celor 665 de ani ai statalității moldovenești”.
După ce a amenințat că Găgăuzia se va separa de Republica Moldova dacă Chișinăul va semna Acordul de Asociere cu UE, guvernatorul regiunii, Mihail Formuzal, a dat indicații primarilor din autonomie să formeze, în următoarele două săptămâni, lista „gărzilor populare”. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a difuzat un comunicat în care invocă anumite “mișcări secesioniste” observate la nordul (orașul Bălți) și sudul (orașul Comrat) țării.
Presa de la Chișinău a publicat marți poze de la o întâlnire secretă a liderilor grupului de presupuși diversioniști. Întâlnirea a avut loc la Bălți, pe 5 iunie, și a suscitat interesul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. La întâlnirea secretă au participat Mihail Garbuz (liderul partidului “Patrioții Moldovei”), bașcanul UTA “Gagauz-Yeri”, Mihail Formuzal (liderul Partidului Regiunilor), episcopul de Bălţi şi Făleşti – Marchel (subordonat Patriarhiei Ruse), Sveatoslav Mazur (șeful Centrului Informaţional “Indigo Lotos”), Veaceslav Perju (șeful organizațiilor: “Centrul de sprijin a inițiativelor tineretului”, “Moldova 2113”, Clubul de experți “Strategia Moldovei”, “Moldova Noua Generație”). Portalul informațional “adevărul.md”, scrie că în schema de destabilizare a situației mai figurează liderul Partidului Socialiștilor și adeptul federalizării Moldovei, Igor Dodon, precum și liderul Partidului Social-Democrat, Viktor Șelin. Alte surse de informare îl includ în aceast scenariu și pe fostul ideolog comunist Mark Takciuk, exclus săptămâna trecută din Partidul Comuniștilor, împreună cu alți doi deputați comuniști – Grigorii Petrenko și Iurie Muntean, în urma unei tentative eșuate de acaparare a partidului.
Bâlbâiala diversioniștilor
Întrebat ce s-a discutat la întrunire, Veaceslav Perju mai întâi a spus că nu știe nimic și că în genere nu a fost la Bălți încă din luna ianuarie, dar atunci când reporterul portalului “deschide.md” i-a prezentat pozele, acesta a recunoscut că a participat la consfătuirea secretă, însă a spus că s-a discutat nu despre destabilizarea Moldovei, ci despre aniversarea a 665-a de la întemeierea statului feudal Moldova.
Potrivit portalului “deschide.md”, care susține că a intrat în posesia unor informații sigure despre discuțiile ce au avut loc la Bălți, grupul de diversioniști a elaborat “un plan detaliat de destabilizare a situației, urmat de o rebeliune armată contra puterii centrale”, plan ce ar urma să culmineze cu împărțirea Republicii Moldova în 4 federații: Republica Moldova, capitala Chişinău; republica moldovenească nistreană, capitala Tiraspol; republica populară găgăuză, capitala Comrat; republica moldovenească de Nord, capitala Bălţi.
Cazacii din Crimeea, teleportați în Găgăuzia
Sursa citată mai scrie că în mai multe localități din Găgăuzia au apărut „detașamente de cazaci din Rusia și Crimeea, care vor activa sub acoperirea așa-numitelor “gărzi populare”. Acestea ar urma să fie antrenate la escaladarea unor conflicte interne care să degenereze într-o revoltă a minorităților etnice de la Comrat și Bălți împotriva Guvernului central”.
Serviciul de Informații și Securitate s-a autosesizat și a difuzat un comunicat în care anunţă că SIS depune constant eforturi pentru a „anihila mişcările secesioniste“ şi tentativele de „escaladare a tensiunii” puse la cale de „promotori ai vectorului eurasiatic” şi că este pregătit să anihilzeze „posibilele grupuri paramilitare sau adepţi ai ideologiilor extremiste“. “SIS este pregătit să contracareze agresiunile asupra valorilor identitare ale statului, concretizate în acţiuni autonomist-separatiste, inclusiv să prevină şi să combată riscurile şi ameninţările de securitate provenite din partea unor posibile grupuri paramilitare cu viziuni extremiste”.
Rusia va lăsa Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE
La rândul său, ministrul moldovean adjunct de Externe, Valeriu Chiveri, a declarat marți la un post TV că autorităţile de la Chişinău se aşteaptă la anumite presiuni din partea Federaţiei Ruse, însă după semnarea Acordului de asociere Moldova – Uniunea Europeană. “Până la semnarea acordului, nu cred că vor mai fi provocări din partea Rusiei. Noi încercăm să le înţelegem mesajele. Dar presiunile ar putea să crească ulterior”, a spus Valeriu Chiveri, menționând că “Republica Moldova depinde de umbrela de securitate politică a Uniunii Europene”.
Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a cerut sancționarea promptă și dură a provocatorilor din autonomia găgăuză. „Vedem că cei din autonomie, nu mă refer la oamenii simpli, acceptă ajutoare acordate de Uniunea Europeană și de SUA, dar promovează Uniunea Vamală cu Rusia și interesele proprii. Toți acești provocatori nu au nimic comun cu interesele Republicii Moldova. Ei urmăresc doar interesul propriu și al forțelor care îi ghidează. Banii negri sunt acceptați de ei pentru a face un deserviciu Moldovei, iar în acest sens organele de drept trebuie să reacționeze prompt”, a spus Filat.
Deputat găgăuz: Vom recurge la arme ca în 1990
El a făcut declarația după ce deputatul Adunării Populare de la Comrat, Ilia Uzun, a menționat, în cadrul unei întâlniri cu ambasodori străini acreditați la Chișinău, că în autonomia găgăuză ar putea izbucni un conflict și că locuitorii de acolo ar putea recurge la arme. „Ne
vom întoarce în Moldova anilor 1990. Avem oameni tineri, care ştiu să ţină arma în mâini. Vom muri pe pământul nostru, pentru că pământul nostru este ținutul Bugeacului care ne-a fost dat de țarul Rusiei. Teritoriul Moldovei este până la Cimișlia”, a menționat alesul local.
Conform Codului Penal al Republicii Moldova, chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violență a orânduirii constituționale sau la violarea intergității teritoriale a Moldovei se pedepsesc cu amendă de până la 12 000 de lei moldovenești (echivalentul a 640 de euro) sau cu închisoare de la 2 la 5 ani și cu amendă de până la 20 000 de lei (1080 euro) și închisoare de la 8 la 15 ani în cazul în care aceste chemări au loc în mod repetat.
(Sursa: dw.de)
