15 comune din Iaşi vor primi bani de la Ministerul Dezvoltării pentru săli de spectacole, toate având primari PNL şi PSD. Sunt localităţi care au cerut finanţare pentru aducţiuni de apă, dar au primit pentru căminele culturale. Bucuria primarilor, au ce cheltui! Toţi spun că mureau fără bibliotecă nouă, deşi nimeni nu mai citeşte.
Guvernele ultimilor ani au decis să arunce, practic, sute de milioane de lei pe obiective inutile. În comune fără apă, canalizare, asfalt şi gaz metan, s-au cheltuit bani pentru parcuri şi piste de biciclişti. Deşi a contestat investiţiile făcute de PDL, actualul guvern merge chiar mai departe, şi va finanţa construirea de cămine culturale. Altfel spus, de locuri unde se vor organiza nunţi, botezuri şi cumetrii.
Principala menire a căminelor culturale, de la Revoluţie încoace, este de sală de nunţi
3 milioane la Ciurea
În decembrie, Guvernul a publicat lista căminelor culturale care vor fi construite la sate în următoarea perioadă. Din Iaşi sunt 16 obiective aprobate, toate ale primarilor PSD şi PNL. Primul pe listă este căminul cultural din Ciurea, proiect care a obţinut cel mai mare punctaj din judeţ. „Suntem încă în evaluare, va fi o comisie tehnico-economică. Nu ştim exact când, dacă peste o săptămână sau peste trei săptămâni”, spune Cătălin Lupu, primarul de la Ciurea.
Investiţia de la Ciurea este de 3 milioane de lei iar banii ar putea fi obţinuţi în acest an. „Este modernizarea unui cămin. Vrem consolidarea şi construirea unui etaj sau a unei mansarde. Vom avea sală de spectacole şi bibliotecă”, susţine Cătălin Lupu. Edilul neagă categoric faptul că în cămin se vor organiza petreceri private.
Dublu cât bugetul comunei
Alocarea de fonduri pentru comunităţile sărace au rolul de a mulţumi primarii şi de a îndestula clientela de partid. În unele cazuri, situaţiile sunt tragi-comice. La Tansa, de exemplu, suma cerută pentru căminul cultural este de două ori mai mare decât bugetul anual al comunei. „Proiectul este de 1,1 milioane de lei, asta înseamnă bugetul nostru pe doi ani. Of, cât de multe am putea face într-un cămin! De la bibliotecă şi până la şedinţe, întruniri şi zilele comunei”, spune Daniel Voinescu, primarul din Tansa. Proiectul trimis la Bucureşti include repararea, reabilitarea, dotarea şi modernizarea unei clădiri existente. La solicitarea Companiei Naţionale de Investiţii, prin care se derulează campania de modernizare a căminelor culturale, primăria Tansa a mai trimis la Bucureşti un set de documente. „Sigur se va face, dar contează ordinea la finanţare, sumele de bani disponibile”, susţine Daniel Voinescu.
La Moţca, lângă Paşcani, vor fi refăcute nu unul, ci două cămine culturale
32 milioane de lei pentru PSD şi PNL
Lista căminelor culturale care urmează să fie construite în următorii ani este lungă şi, ca distribuţie judeţeană, acoperă aproape întreg Iaşul. Au fost incluse atât comune racordate la infrastructura rutieră, precum Ciurea, Moţca sau Horleşti, cât şi zone greu accesibile, precum Plugari sau Mirceşti.
În total, sunt 16 cămine culturale care vor fi modernizate sau construite. Dacă luăm în calcul un cost mediu de 2 milioane de lei pentru fiecare obiectiv, investiţia în Iaşi va ajunge la 32 milioane de lei doar pentru căminele culturale. Trebuie menţionat că primarii aparţin fostului USL, adică sunt membri PNL şi PSD.
14 milioane de euro în total
Banii pentru căminele culturale construite în sate fără apă, canalizare sau şosele nu sunt singurele investiţii controversate din mediul rural. În 2007 şi 2008, Guvernul Tăriceanu a fost primul care a aprobat construirea de parcuri la sate. S-au alocat 248.000 lei pentru Holboca, 500.000 lei pentru Răducăneni şi 1.000.000 lei pentru Bivolari.
În 2010, Guvernul Boc a alocat bani pentru alte 10 parcuri, cea mai mare investiţie fiind cea de la Aroneanu, de 726.000 lei. Apoi, în 2011, a început frenezia pistelor pentru biciclişti amenajate la ţară, de fapt alocarea mascată de bani pentru trotuare. Din nou, au fost aprobate 10 proiecte din Iaşi cu o valoare de circa 15 milioane de lei. În total, sumele alocate de guvern pentru parcuri, piste şi, mai nou, cămine culturale, vor ajunge la 60 milioane lei, adică aproximativ 14 milioane de euro.
Pista din Gropniţa trece printre copaci
Gropniţa n-are asfalt, dar îşi face parc
7EST a prezentat, săptămâna trecută, situaţia paradoxală în care se află comuna Gropniţa. Aflată la aproximativ 40 de kilometri de Iaşi, comuna nu are asfalt şi canalizare. A realizat un proiect de aducţiune a apei, de 1,2 milioane de euro, dar resursele proprii nu ajung pentru a asigura apa potabilă.
Mai nou, în Gropniţa se lucrează de zor la construirea unei piste pentru biciclişti în noroaie. Construcţia nu ocoleşte nici copacii, nici stâlpii de electricitate şi nici măcar pompele de la aducţiunea de apă a comunei, pentru că este privită, de fapt, ca un trotuar. Pista pentru biciclişti costă circa 200.000 lei, este finanţată prin FEADR iar lucrările au început la jumătatea lunii trecute.
Recent, primăria din Gropniţa a lansat o licitaţie şi pentru realizarea unor parcuri în comună. Parcurile vor costa 1 milion de lei, ceea ce înseamnă bugetul comunei pentru câţiva ani, iar finanţarea este asigurată de Guvern.
„Întâmplător – chiar a fost o întâmplare – am sesizat Parchetul, pentru că acum am terminat cercetările la Corpul de control, pe utilizarea Fondului de Mediu cu parcurile în zona rurală”, Victor Ponta, în mai anul acesta, citat de Mediafax
Cămine culturale aprobate:
Ciurea
Sineşti
Sireţel
Mirceşti/Iugani
Focuri
Moţca – două cămine
Ţibăneşti
Costuleni – două cămine
Horleşti
Drăguşeni
Tansa
Cristeşti
Vânători
Plugari
Piste pentru biciclişti
Miroslava – 1,5 milioane lei
Româneşti – 1,5 milioane lei
Aroneanu – 1,5 milioane lei
Erbiceni – 1,5 milioane lei
Golăieşti – 1,5 milioane lei
Dumeşti – 1,5 milioane lei
Răchiteni – 1,5 milioane lei
Ungheni – 1,5 milioane lei
Balş – 1,2 milioane lei
Şipote – 1,5 milioane lei
Parcuri comunale
Bivolari – 1 milion lei
Răducăneni – 500 mii lei
Holboca – 248 mii lei
Şcheia – 581 mii lei
Valea Lupului – 717 mii lei
Moşna – 180 mii lei
Prisăcani – 500 mii lei
Dumeşti – 363 mii lei
Cepleniţa – 409 mii lei
Aroneanu – 726 mii lei
Erbiceni – 345 mii lei
Cozmeşti – 536 mii lei
Strunga – 400 mii lei
