Situația IMM-urilor din țara noastră nu este deloc fericită, iar acest lucru este vizibil din perspectivele antreprenorilor pentru următorii ani, din care reiese că cel mai pregnant obiectiv este păstrarea afacerii la nivelul actual, relatează Capital.
Companiilor mici și mijlocii din țara noastră au ținte de performanță foarte limitate. Mai exact, principalul obicetiv la IMM-urilor pentru următorii doi ani este menținerea afacerii la dimensiunile actuale, conform unui studiu realizat de Consiliul Național al Înreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Sectorul IMM-urilor, ca și populația, nu simte ieșirea din criză așa cum se simte la nivel macroeconomic, drept pentru care păstrarea afacerii la nivelul la care se găsește în prezent este un deziderat pozitiv.
Starea de incertitudine a antreprenoriatului din țara noastră este vizibilă în activitatea de previzionare. În ciuda îmbunătățirii procentelor față de anul trecut, 42,8% dintre IMM-uri nu elaborează planuri pentru următorii doi ani, în scădere de la 55% anul trecut, în timp ce procentul celor care se gândesc la următoarele 48 de luni se ridică la 46,4% (în creștere dela 38,5%). Restul, adică 10,8%, elaborează strategii care se întind pe trei sau chiar cinci ani. Mai mult, cu cât compania este mai mică, cu atât mai mult zona de previzionare este mai restrânsă: în timp ce în cazul întreprinderilor mijlocii avem un procent de aproximativ 16% în care nu găsim niciun fel de plan, procentul urcă până la aproape 50% pentru microîntreprinderi.
Deloc surprinzător, performațele companiei depind și de capacitatea de previzionare. Conform studiului, companiile care nu își fac planuri au performanțe foarte slabe într-o proporție de peste 50%, iar în timp ce între IMMurile care reușesc să crească foarte bine mai puțin de 5% nu își fac planuri. Studiul CNIPMMR nu împarte companiile și pe sectoare de activitate, dar chiar și așa este evident că deși necesitatea planificării este evidentă, companiile mici și mijlocii nu se grăbesc să gândească pe termen lung, mai scrie sursa citată.
Taxe parafiscale inutile
Răspunsurile de mai sus explică cel mai bine de ce 54,1% dintre IMM-uri vizează, pentru următorii doi ani, menținerea afacerii „la dimensiunea actuală”. Ceva mai mult de o treime, respectiv 36,7%, estimează o extindere moderată a afacerii și doar 4,8% iau în calcul o extindere rapidă. Este greu de găsit optimismul în răspunsurile antreprenorilor, dar deja aici găsim situația mediului economic privat autohton.
Care se reflectă mai ales din fiscalitate. Recent, premierul Victor Ponta a anunțat că au fost identificate aproximativ 70 de taxe fiscale, fără un impact bugetar semnificativ, ce urmează a fi eliminate pentru a ușura companiile de pierderea timpului pentru plata acestora. Așa a apărut și Ordonanța de Urgență 28 din 20 mai 2014, care elimină șapte taxe și simplifică alte câteva. Problema este că CNIPMMR a identificat 400 de taxe parafiscale care ar trebui eliminate pentru a ușura activitatea IMM-urilor, iar ordonanța nu a eliminat decât șapte dintre acestea. „Dacă în fiecare lună eliminăm câte șapte din 400 în câțiva ani le rezolvăm, este un progres, dar între șapte și 400 mai sunt 393”, spune Ovidiu Nicolescu, președintele CNIPMMR.
Cum Consiliul a identificat 400 de taxe fiscale și parafiscale (care nu ajung la bugetul de stat), este clar că drumul până la o simplificare a sistemului fiscal este lung, chiar dacă CNIPMMR se pune la dispoziția autorităților pentru a rezolva toate aceste probleme. Consiliul solicită realizarea unui inventar complet a tuturor taxelor și tarifelor nefiscale din țara noastră, lucru care ar facilita eliminarea celor care nu fac decât să copleșească cu taxe companiile. Mai mult, CNIPMMR spune că este de-a dreptul obligatorie eficientizarea administrației publice, pentru care se pot lua bani și din fondurile europene. „Cât costă acest sistem de depunere online (a actelor contabile – n. red.)? Câteva milioane de euro. Hai, domnule, să-l facem, că sunt bani”, spune Ovidiu Nicolescu.
(Sursa: capital.ro)
