Merge vorba că-n biroul unui vice de la judeţ se mănâncă sănătos, slănina cu ceapă fiind una din preferatele ocupantului, în detrimentul icrelor negre-n ceru gurii și a brânzeturilor cu mucegai lânos și puturoase de-ţi mută olfactivu pe parchet. Obicei de-acasă unde hrana neaoșă face maţu vârtos, omul, care are o grijă strașnică de sănătatea personală, nu face rabat la ingredientele apropiate de cernozion și iarbă verde, dar nici la consecinţele digestive, denumite generic bășini. Astfel, după zicala – de ce să strici un lighean de maţe pentru un pârţ sănătos – distinsul plantat în fotel nu se jenează de tablourile de pe pereţi și pocnește câte o salvă din rărunchi, mai-mai să sară varu de pe pereţi. Minunea mare a fost după ce o schimbat soiul de ceapă, că o trăsnit un pârţete prin cracul pantalonilor de-o sărit varu de la tocu ușii, lăsând să se vază o mândreţe de instalaţie folosită de cei ce ne văd și noi nu, asta probabil și datorită direcţiei fluxului pârţos amplificat prin scuturarea cracului de la veșmânt, sub un unghi similar celui folosit la artileria de șes. Inutil să mai pomenim că-birou respectiv nu găsești geană de ţânţar ori altă insectă, odorizantul din dotarea pomenitului surclasând lejer produsele din gamă, indiferent de origine. Aferim!
Agentul 007,5