[ad_1]
Ateneul din Iași are plăcerea de a invita publicul la o expoziție documentară organizată în parteneriat cu CNSAS, ocazionată de ziua onomastică a Majestății Sale Regele Mihai I.
Expoziția „Întâia manifestație anti-comunistă din România. București, 8 noiembrie 1945„ surprinde momentele cele mai importante ale manifetației în cadrul căreia invalizi de război, elevi, studenți, muncitori, militari, femei și bărbați și-au exprimat bucuria sărbătoririi Suveranului scandând „Regele și Patria!” și cântând Imnul Regal. Expoziția documentară prezintă etapele desfățurării de forte din Piața Palatului Regal din București.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, curatori: Oana și Mihai Demetriade:
„Expoziția pe care o prezentăm este rodul studierii unui număr important de dosare, depozitate în Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Arhivele Naționale Istorice Centrale, lucrări memorialistice și articole de presă, relevante pentru subiectul prezentat, care cuprind documente şi fotografii din timpul desfăşurării manifestaţiei şi a anchetei care i-a urmat. Am ales să expunem un număr cât mai mare de fotografii, suggestive pentru etapele desfăşurărilor de forţe din Piaţa Palatului Regal din Bucureşti. Panourile expoziționale surprind, cronologic, etapele importante ale manifestației.
Pregătirea sărbătoririi Regelui Mihai s-a făcut de către organizațiile de tineret ale partidelor liberal și țărănesc, cu acordul delegațiilor permanente. Pe lângă difuzarea unor manifeste,mobilizarea s-a făcut de la om la om, iar primii care au răspuns au fost elevii și studenții. Deși guvernul Groza declarase onomastica Regelui zi normală de lucru, iar portretele Suveranilor dispăruseră din librării, unii manifestanți au reușit să confecționeze placarde și să afișeze portrete ale Regelui Mihai și ale Reginei Mamă Elena luate din instituții publice sau publicate, fără acordul cenzurii, de ziarul „Ardealul”.
Manifestanții s-au adunat în număr impresionant în fața Palatului Regal încă de la primele ore ale dimineții, cu toate că intrările în piață erau barate de cordoane de jandarmi.
Invalizi de război, elevi, studenți, muncitori, militari, femei și bărbați și-au exprimat bucuria sărbătoririi Suveranului scandând „Regele și Patria!” și cântând Imnul Regal. Entuziasmul mulțimii a fost frânt de apariția unor camionete pline cu muncitori, care strigau „Trăiască guvernul Petru Groza!” și circulau prin mulțime, căutând să o disperseze. Era una dintre măsurile coordonate de ministrul de Interne, Teohari Georgescu, pentru a provoca manifestanții, iar incidentele rezultate să le poată cataloga drept „acțiuni fasciste”. Acest lucru s-a petrecut întocmai, ocupanții camionetelor însoțindu-și lozincile de agresarea celor din piață, în timp ce soldați ai Diviziei „Tudor Vladimirescu” și polițiști în civil făceau arestări.
Din acest motiv, entuziasmul și bucuria s-a transformat mai întâi în stupoare, apoi în furie. Punctul maxim a fost atins în momentul răsturnării și incendierii a două camionete.
Pompierii nu au fost lăsați să intervină, dar din M.A.I. și din fața sediului Confederației Generale a Muncii s-au tras focuri de armă spre piață. S-a creat panică, dar riposta manifestanților a fost exemplară: au încercat să pătrundă în curtea M.A.I. pentru a-i elibera pe cei arestați. Din acel moment, soldații care păzeau ministerul, agenți în civil și mașinile de pompieri au ripostat violent, reușind să împrăștie mulțimea. Spre ora 14 au fost aduse în București companii ale Diviziei „Tudor Vladimirescu – Debrețin”, care au eliberat piața și au închis-o pentru circulație. După-amiază manifestații de mică amploare au avut loc în mai multe locuri din oraș, fiind înăbușite violent, cele mai multe victime fiind înregistrate în aceste ore.
La patru zile de la manifestație, toți membrii guvernului pro comunist participă la înmormântarea unor victime. Evenimentul, grandios, fusese planificat în detaliu de propagandiștii Partidului Comunist, iar participanții au fost aduși din București și din alte localități. A rezultat, astfel, o demonstrație de susținere a guvernului, în cadrul căreia „poporul” a cerut desființarea partidelor liberal și țărănesc și arestarea liderilor lor (Iuliu Maniu și Dinu Brătianu).
Ancheta asupra evenimentelor a fost una deosebit de amplă, dosarul cercetărilor însumând peste 9.000 de file. Parcurgerea documentelor relevă fără putință de tăgadă direcționarea sa, omiterea unor declarații importante ale unor martori și exagerarea până la ridicol a altora. Cu toate acestea, la începutul lunii ianuarie 1949 „afacerea 8 noiembrie 1945” a fost clasată, din lipsă de probe. „Ancheta” în acest caz se dovedise o fațadă cu dublu scop: descoperirea potențialului „subversiv” al partidelor istorice, alături de o vastă operațiune de propagandă, menită acoperirii autorilor crimelor și implicării regimului în deturnarea unei manifestări legitime.
În contextul desfășurării „grevei regale” (care începuse în august 1945), a nemulțumirii crescânde a cetățenilor față de guvernul Petru Groza, impus de sovietici la 6 martie 1945, sărbătorirea Regelui Mihai în Capitală și în alte localități reprezintă primele manifestații anticomuniste, represiunea lor semnificând zodia violentă sub care comunismul înțelegea să se instituie în România.
Vernisajul expoziției va avea loc in foaierul Ateneului din Iași, marți 8 noiembrie 2016, ora 18.00.
Intrarea este liberă.
[ad_2]
Sursa
