California numără 39 de milioane locuitori, iar 60% dintre ei au votat pentru Hillary Clinton. Însă, odată cu aflarea rezultatelor alegerilor, o „adevărată separare“ ideologică a ieşit la iveală între California şi restul Statelor Unite, după cum observă Kevin Klowden, de la centrul de reflecţie Miken Institute.
Statul cel mai populat al Uniunii, reputat pentru liberalismulul său, este în avangarda mai multor lupte, între care cele contra încălzirii globale, pentru limitarea accesului la armele de foc şi exprimarea drepturilor homosexualilor. Ori, Donald Trump a promis să redea Americii măreţia cu o campanie împotriva migranţilor, pro-arme, de negare a încălzirii globale şi presărată cu comentarii sexiste şi xenofobe.
Mai mult, economia Californiei, prea ancorată în globalizare, ar putea avea de suferit din cauza unor posibile războaie comerciale, mai ales că Trump s-a pronunţat pentru un program protecţionist.
Pe fondul acestor temeri, numeroşi californieni fac apel la „Calexit“, adică separarea de Statele Unite.
„Să ne luăm avocaţii, marijuana şi să plecăm“, şi-a exprimat furia o internaută pe Twitter.
„A venit timpul să vedem lucrurile aşa cum sunt în realitate. Vedem totul în mod diferit şi nu mai putem rămâne împreună“, scrie la rândul său Aaron Schwabach în San Diego Union-Tribune.
Organizaţia YesCalifornia a propus chiar organizarea unui referendum în acest sens în 2018.
„California este a şasea cea mai mare economie din lume, fiind mult mai puternică decât Franţa şi cu o populaţie mai mare decât Polonia. California se poate compara şi poate concura cu alte state ale lumii în toate domeniile, nu doar cu celălalte 49 de state americane“, se arată pe site-ul campaniei care militează pentru ieşirea din Statele Unite.
Shervin Pishevar, un investitor iraniano-american la Silicon Valley, şi-a anunţat disponibilitatea de a finanţa această campanie, dar ieşirea Californiei din Statele Unite este puţin probabilă.
În cazul în care referendumul are loc şi propunerea de secesiune câştigă, este necesar ulterior un amendament la Constituţia Statelor Unite. Însă orice modificare a Constituţiei trebuie aprobată cu două treimi din voturile Congresului şi de 38 dintre cele 50 de state americane.
Petiţie pentru schimbarea votului Colegiului Electoral
Până una-alta, americanii cer Colegiului Electoral să voteze pentru Hillary Clinton, care a obţinut majoritatea voturilor la nivel federal.
În mai puţin de 24 de ore, o petiţie online cerând Colegiului Electoral să o aleagă pe Hillary Clinton în locul lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite a adunat peste două milioane de semnături, relatează agenţia MIA, citată de Agerpres.
„Dl Trump este nepotrivit să servească“ în funcţia de preşedinte, susţine petiţia. „El găseşte ţapi ispăşitori prea mulţi americani şi impulsivitatea lui, agresiunea, minciuna, recunoaşterea unor antecedente de agresiune sexuală şi lipsa totală de experienţă îl fac un pericol pentru Republică“, potrivit petiţiei.
„Secretarul Clinton a câştigat votul popular şi ar trebui să fie preşedinte“, continuă petiţia. „Singurul motiv pentru care Trump «a câştigat» este din cauza Colegiului Electoral. Dar Colegiul Electoral ar putea da de fapt Casei Albă pe celălalt candidat. De ce să nu folosim această cea mai nedemocratică dintre instituţiile noastre pentru a asigura un rezultat democratic?“.
După cum explică petiţia, în ciuda faptului că Hillary Clinton a câştigat votul popular marţi, Trump a fost în cele din urmă în măsură să obţină mai multe voturi electorale, făcându-l astfel câştigător şi al 45-lea preşedinte ales al SUA. Dar din punct de vedere tehnic, Colegiul Electoral nu votează până în 19 decembrie şi electorii au puterea de a o alege pe Clinton în loc de Trump, prin urmare răsturnând rezultatele alegerilor.
Mai exact, cei care au semnat petiţia cer unor electori să voteze împotriva statelor lor, în scopul de a o face pe Clinton câştigătoare. Dar chiar dacă petiţia îşi atinge obiectivul de trei milioane de semnături, este foarte puţin probabil că acest Colegiu Electoral o va vota pe Clinton.
Din punct de vedere istoric, 99% dintre electori în Colegiul Electoral „au votat aşa cum au promis“ şi cei care nu au făcut-o nu au influenţat niciodată alegerile. După cum explică Independent Review Journal, citat de Agerpres, „ultima oară când un elector a votat împotriva angajamentului său a fost în 2004, când un singur elector a votat pentru colegul în cursă al lui John Kerry, John Edwards, în loc de Kerry. Votul lui, la fel ca voturile oricărui alt elector infidel în istoria americană, nu a avut niciun efect asupra rezultatului alegerilor“.
