Trump a repudiat, marţi un grup de neo-nazişti care a sărbătorit sâmbătă
victoria sa la Washington, după ce el a fost presat pe această problemă de
reporterii de la New York Times, în al doilea interviu major de la alegerea sa,
acum 15 zile.
Interviul de aproape o oră, transcris într-un format live inedit pe Twitter
de către jurnalişti, a fost o oportunitate pentru Trump să sublinieze
capacitatea sa de a conduce Statele Unite ale Americii începând cu 20 ianuarie,
în ciuda incertitudinii care planează asupra multora din propunerile sale de
campanie.
„Mă uit la el foarte atent. Rămân deschis pe această temă”, a spus Trump despre
acordul de la Paris privind schimbările climatice, încheiat la sfârşitul anului
2015 de către 195 de ţări.
Poziţia SUA, cel de al doilea cel mai mare poluator al planetei, este esenţială
pentru ca acordul să dea roade, iar apelurile s-au multiplicat în timpul COP22,
care tocmai sa încheiat în Marrakech în Statele Unite, ca Statele Unite să-şi
îndeplinească angajamentele.
Miliardarul Trump, care este înconjurat de lideri sceptici din punct de
vedere climatic, a numit schimbările climatice o „farsă” inventată de chinezi,
deşi fenomenul este acum dovedit ştiinţific.
Luni, el a reiterat promisiunea de a revoca restricţiile privind cărbune,
gaze şi şisturi bituminoase.
„Cred că există o legătură (între activitatea umană şi schimbările
climatice), există ceva, dar depinde cât de departe”, a declarat el marţi,
afirmând că este preocupat de costurile şi efectele măsurilor de mediu asupra
competitivităţii din SUA.
Salvator în Orientul Mijlociu
Viitorul preşedinte al Statelor Unite a lăsat, de asemenea, să se înţeleagă
că nu îl va urmări legal pe fostul său rival democrat Hillary Clinton în
problema serverului său privat sau a fundaţiei soţului ei, spre deosebire de
ceea ce el a repetat des în timpul campaniei.
În continuare Clinton „divizează enorm ţara”, a spus însă Trump.
Promisiunea lui de a-şi băga la închisoare adversarul, fără precedent
într-o campanie, a generat unul dintre sloganurile cele mai repetate în
întâlnirile sale: „Închide-o!” (Lock-her!).
Trump s-a răzgândit, de asemenea, şi cu privire la utilizarea torturii – pe
care promisese că o va restabili- după ce a vorbit cu generalul James Mattis, pe
care plănuieşte „foarte serios” să îl desemneze şef al Pentagonului.
Trump a spus că a fost deosebit de „impresionat” când armata a susţinut că „un
pachet de ţigări şi două beri” sunt suficiente pentru face suspecţii să
vorbească, mai degrabă decât tortură precum simularea înecului.
Politica diplomatică a lui Trump rămâne însă învăluită în mister, în
momentul în care mai mulţi concurenţi defilează pentru postul de ministru de
externe, printre care fostul primar din New York, Rudy Giuliani sau adversarul republican
al lui Barack Obama din 2012, Mitt Romney.
Donald Trump a menţionat şi problema conflictului sirian şi a asigurat că
are „o perspectivă diferită pentru toată lumea”, fără să spună care anume.
El s-a arătat însă interesat de conflictul israeliano-palestinian, unde visează
că va fi „cel care va face pace între Israel şi palestinieni”, după ce în
timpul campaniei sale a înfuriat palestinienii propunându-le să recunoască
Ierusalimul drept capitala Israel.
El a sugerat că soţul fiicei sale Ivanka, Jared Kushner, un om de afaceri
şi consilier apropiat, ar putea juca un rol în eventuale discuţii de pace.
Evaziv privind conflictele
de interese
Trump a numit oameni duri în ceea ce priveşte securitatea şi imigraţia în
poziţii cheie precum consilier pentru securitatea naţională şi ministrul
justiţiei, dar el nu a ales încă miniştrii pentru afaceri externe, apărare şi economie.
La fel ca şi generalul Mattis, care ar putea ajunge la Pentagon, Trump a
declarat marţi că „are în vedere în mod serios” numirea lui Ben Carson, fostul
său rival în primarele Partidului Republican, drept ministru al locuinţelor.
Trump va face totuşi o „pauză” în Florida, pentru reuniunea de familie de Ziua
Recunostinţei, joi, punând America pe pauză până duminică.
Omul de afaceri a asigurat, de asemenea, că preşedinţia sa nu va fi
zguduită de conflicte de interese, dar a rămas evaziv cu privire la măsurile
concrete pe care intenţionează să le pună în aplicare.
El a apărat, de asemenea, numirea consilierului său principal, Steve Bannon,
la Casa Albă. Fostul şef al unui site de ştiri este legat de nebuloasa de extremă
dreapta numită „Alt-Right”, dar Trump a respins ideea că Bannon poate
fi „rasist”.