Oficialul rus a precizat că militarii voluntari cu contract reprezintă 70% din aceste forţe, însă nu a specificat câţi anume militari fac parte dintre cele două divizii.
Rusia menţine serviciul obligatoriu pe o perioadă de un an, însă a căutat să înroleze voluntari pe termen mai lung, pentru a-şi consolida capacitatea militară. Şoigu a declarat că militarii au construit zeci de noi instalaţii în vederea cazării şi formării trupelor.
Această desfăşurare de trupe are loc în contextul unor tensiuni persistente cu Occidentul, după ce Moscova a anexat Peninsula ucraineană Crimeea şi susţine rebeliunea prorusă în estul Ucrainei.
55.000 de soldaţi ruşi la frontiera cu Ucraina
Ministerul ucrainenan al Apărării a acuzat Moscova că are între 5.000 şi 7.500 de militari din cadrul armatei naţionale pe teritoriul Ucrainei, fără cei din regiunea ucraineană Crimeea.
Adjunctul ministrului ucrainean al Apărării Igor Dolgov a declarat, marţi, pentru presă, la Kiev, că Rusia a trimis 23.000 de militari în Crimeea, inclusiv aproximativ 9.000 de militari de-a lungul liniei administrative dintre Crimeea şi Ucraina. În plus, a spus el, Moscova are aproximativ 55.000 de militari staţionaţi „foarte aproape“ de frontiera cu Ucraina.
Moscova a negat în mai multe rânduri că este prezentă militar în Ucraina, în alte părţi decât Peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în primăvara lui 2014.
Kievul şi Guverne occidentale acuză Moscova că furnizează ajutor militar, economic şi politic separatiştilor proruşi din estul ţării, ceea ce ruşii dezmint.
Curtea Penală Internaţională (CPI) a stabilit luna aceasta că în estul Ucrainei are loc un „conflict internaţional armat“ între Rusia şi Ucraina.
Potrivit ONU, peste 9.600 de persoane au fost ucise în acest război, care a izbucnit după anexarea Crimeei.
O nouă rundă de convorbiri la Minsk pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei s-a încheiat marţi fără vreun rezultat. Miniştrii de externe ai Rusiei, Ucrainei, Franţei şi Germaniei au spus că nu s-au înregistrat progrese. Ministrul francez Jean-Marc Ayrault a spus că discuţiile au fost dificile, iar cel german Frank-Walter Steinmeier – că negociatorii au fost departe de depăşirea divergenţelor în privinţa aplicării vechilor acorduri de la Minsk.
Ministrul ucrainean Pavlo Klimkin a dat vina pe Rusia, care cere alegeri în regiunile separatiste din Donbass înainte de restabilirea controlului ucrainean la graniţa de est. Ministrul rus Serghei Lavrov a spus că discuţiile vor continua, dar a respins ideea unei misiuni militare sub egida OSCE pentru monitorizarea situaţiei din zona de conflict.
Forţele ruse din Crimeea în stare de alertă
Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice pe care armata Ucrainei le va efectua în zona Mării Negre, anunţă surse militare ruse citate de site-ul agenţiei Tass.
„Exerciţiile ucrainene sunt un fel de manevră de relaţii publice cu rolul de a crea o situaţie tensionată, dar, oricum, armata rusă consideră acest caz o ameninţare potenţială şi reală, astfel că sistemele antiaeriene ruse din Crimeea sunt în stare de alertă”, a declarat un oficial militar rus.
„Alerta nu se referă doar la sistemele antiaeriene terestre, ci şi la cele instalate la bordul navelor din Marea Neagră, unităţi autonome capabile să respingă orice ameninţare”, a explicat oficialul citat.
Ucraina intenţionează să efectueze teste cu rachete în apropierea fostei regiuni ucrainene Crimeea, anexată de Rusia din martie 2014, o situaţie care a atras reacţia vehementă a Moscovei. Ucraina a emis acum câteva zile o notificare privind „riscuri în spaţiul aerian, în contextul unor teste cu rachete programate pe 1 şi 2 decembrie”.
Testele ar urma să aibă loc în apropierea regiunii Crimeea, iar rachetele ar putea intra în spaţiul aerian al teritoriului rus. Kievul consideră Crimeea parte a teritoriului Ucrainei, deşi regiunea a fost anexată de Rusia în 2014.
Statul Major al armatei ucrainene a refuzat să facă vreun comentariu privind exerciţiile militare contestate deja de Rusia. „Nu facem niciun comentariu. Toate problemele referitoare la teritoriile ocupate sunt în competenţa Ministerului de Externe”, a declarat Vladislav Selezniov, purtătorul de cuvânt al Statului Major ucrainean.
Moscova a denunţat o „decizie unilaterală” a Administraţiei prooccidentale de la Kiev. „Prin încălcarea tuturor acordurilor internaţionale, Ucraina a luat decizia unilaterală de a efectua teste cu rachete în spaţiul aerian suveran al Rusiei”, a reacţionat Autoritatea rusă a aviaţiei civile (Rosaviatsiia).
Potrivit Moscovei, „riscuri” ar putea apărea pe 1 şi 2 decembrie între orele 9.00-19.00, la altitudini frecventate de avioane civile.
NATO, pregătit de un război cu Rusia
NATO este pregătit de un eventual război cu Rusia, dă asigurări ministrul britanic al Apărării. Michael Fallon a insistat asupra faptului că Alianţa Nord-Atlantică este una defensivă, dar asta nu însemană că nu este pregătită să facă faţă unor provocări ofensive. Oficialul britanic este convins şi că la acest front comun împotriva Rusiei vor participa şi Statele Unite – chiar şi cu Donald Trump la Casa Albă – pentru că Washingtonul întotdeauna a ţinut piept Moscovei.
„Am văzut aviaţie cu rază largă de acţiune, bombardierele ruse zburând în apropiere de graniţa noastră aeriană. Am văzut mai multă activitate a submarinelor, am văzut manevre la frontiera statelor baltice şi de-a lungul graniţei cu Polonia, am văzut o intensificare a activităţii maritime în Marea Baltică.
Am avut acestă flotilă navigând prin Canalul Mânecii.Eu cred că Putin pune la încercare Alianţa şi noi trebuie să răspundem. Trebuie să fim foarte clari: NATO este o alianţă defensivă, dar în egală măsură este pregătită să vină în apărarea membrilor care se simt vulnerabili, mai ales pe flancul estic”, a declarat Michael Fallon.
„Vom desfăşura trupe în Estonia, suplimentăm numărul trupelor din Polonia, iar anul viitor vom trimite avioane de vânătoare Typhoon în România pentru a ajuta la asigurarea securităţii la Marea Neagră”, a adăugat ministrul britanic.
Mai mulţi experţi military americani, citaţi de revista Newsweek susţin că europenii ar trebui să fie gata să facă faţă unei invazii din partea Rusiei lui Putin.
Nimeni nu ştie cum va fi politica externă a lui Trump. Statele baltice sunt însă cele mai vulnerabile, deoarece acestea nu dispun de puterea militară pentru a descuraja Rusia fără sprijinul american şi al NATO.
Singura lor speranţă este să se pregătească pentru o ocupaţie şi o rezistenţă subterană, în genul mişcărilor naţionaliste anti-ruseşti care au fost active în toate cele trei state, în perioada de după cel de-al doilea război mondial.
Astfel că nu e de mirare că Lituania a emis recent un manual privind comportamentul populaţiei în cazul unei invazii ruseşti.Următoarea ţară, în ceea ce priveşte vulnerabilitatea, este Belarus. Rusia are deja trupe staţionate în ţară şi o mare parte din minoritatea rusă Belarus ar saluta, probabil, un atac rusesc.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că ţara sa va rezista. Dar, fără experienţă de luptă şi cu o loialitate incertă, forţele armate din Belarus s-ar putea dovedi incapabile să oprească un atac rusesc.
Ucraina este mai puţin vulnerabilă la un atac convenţional pentru că războiul în curs de desfăşurare cu Rusia a permis Kievului să-şi constituie o armată serioasă.
Vulnerabilitatea reală a Ucrainei este mai degrabă politică. Imaginaţi-vă că Trump şi Putin cad de acord asupra următoarei afaceri: Statele Unite ale Americii recunosc anexarea de către Rusia a Crimeei şi, în schimb, Rusia îşi retrage forţele din Donbasul ocupat.
Prin urmare, teritoriul devastat, cu populaţia săracă şi înstrăinată şi cu zeci de mii de separatişti puternic înarmaţi, rămaşi pe loc, va reveni la Ucraina. Un adevărat cal troian pentru Kiev.
Iar Europa trebuie să se acomodeze cu posibilitatea ca, într-un an sau doi, tancurile ruseşti să fie staţionate la frontierele estice ale Uniunii Europene. Valuri de refugiaţi din Europa de Est ar putea cere azil în UE şi Rusia, extinsă militar dar prea slabă punct de vedere economic, ar putea fi la un pas de colaps. Toate acestea, mulţumită lui Donald Trump.
