Precedentul tur doi al alegerilor prezidenţiale, care a avut loc pe 22 mai, a fost câştigat la mustaţă de candidatul independent susţinut de Verzi Alexander Van der Bellen, în vârstă de 72 de ani.
Van der Bellen a obţinut cu doar 30.863 de voturi mai mult decât rivalul său Norbert Hofer, în vârstă de 45 de ani, reprezentant al Partidului Libertăţii din Austria (Freiheitliche Partei Österreichs, FPÖ, extremă-dreapta).
Bătălia dintre cei doi se duce şi de această dată pe muchie de cuţit. Cel mai recent sondaj de opinie privind opţiunile electoratului, dat publicităţii pe 18 noiembrie, îl plasează pe primul loc pe proeuropeanul Van der Bellen, cu 51% din intenţiile de vot, dar precedentele cinci barometre de opinie, realizate între 19 septembrie şi 17 noiembrie de Institutul Gallup, au arătat că Hofer beneficiază de 50-52% din opţiuni, relatează „Salzburger Nachrichten“. Însă aceste sondaje au o marjă de eroare între 3,4 şi 4 procente, astfel că este aproape imposibil de anticipat rezultatul final al votului.
În cazul în care Hofer va câştiga, el va deveni primul preşedinte de extremă-dreapta ales în Europa după 1945. Chiar dacă în Austria rolul preşedintelui este mai degrabă ceremonial, o victorie a reprezentantului Partidului Libertăţii din Austria ar reprezenta o nouă lovitură dată de populiştii europeni, la cinci luni de la votul dat în Marea Britanie în favoarea ieşirii ţării din Uniunea Europeană.
Alegerile din Austria sunt urmărite cu mare interes de liderii europeni, oricum îngrijoraţi de faptul că prezidenţialele din SUA au fost câştigate de republicanul Donald Trump, considerat întruchiparea populismului american.
Liderii europeni sunt cu ochii şi pe Italia, unde, tot duminică, are loc un referendum privind modificarea constituţiei. Premierul Matteo Renzi ia în calcul să demisioneze dacă reforma constituţională propusă de el nu va primi undă verde, astfel că un rezultat favorabil celor care se opun schimbării legii fundamentale ar putea arunca Italia într-un haos politic, de care ar putea profita populiştii de dreapta.
Probele politice din Austria şi Italia sunt considerate un semnal puternic pentru Europa, mai ales în contextul în care anul viitor vor avea loc alegeri legislative în Olanda şi în Germania, precum şi alegeri prezidenţiale în Franţa.
