„Tribunalul constituţional suspendă provizoriu rezoluţia Parlamentului Cataloniei ce prevede un referendum în 2017“, urmând să se pronunţe definitiv în termen de cinci luni, se arată într-un comunicat de presă.
La 6 octombrie, Parlamentul catalan, dominat de susţinători ai independenţei, a aprobat cu o majoritate de 75 de voturi din 135 propunerea preşedintelui regiunii, Carles Puigdemont, privind organizarea unui referendum în septembrie viitor, aminteşte agenţia de presă AFP, citată de Agerpres.
Puigdemont şi-a preluat funcţia la începutul anului, cu o foaie de parcurs clară, de constituire a instituţiilor necesare pentru independenţa regiunii la mijlocul lui 2017, şi are în plan organizarea referendumului, cu sau fără autorizare din partea Madridului.
În comunicatul de miercuri, Tribunalul constituţional le reaminteşte lui Carles Puigdemont, preşedintei Parlamentului regional, Carme Forcadell, şi altor factori de decizie catalani că au „datoria de a împiedica sau de a paraliza orice iniţiativă ce presupune ignorarea sau eludarea suspendării“ referendumului.
Relaţiile între Madrid şi Barcelona s-au tensionat după accederea la putere a conservatorului Mariano Rajoy în 2011. Partidul Popular, condus de Rajoy, a promovat amendarea, decisă în 2010 de Tribunalul Constituţional, a statutului de autonomie foarte largă de care se bucura Catalonia din 2006, alimentând curentul de independenţă în această regiune.
Rajoy a fost reconfirmat la şefia guvernului la sfârşitul lunii octombrie, fără a avea însă majoritate parlamentară. Guvernul său s-a declarat dispus să discute cu aleşii catalani, pe teme ca finanţele sau infrastructura.
După refuzului guvernului conservator de la Madrid de a organiza un referendum privind autodeterminarea Cataloniei, Artur Mas a decis convocarea unei astfel de consultări, fără valoare legală. Pe 9 noiembrie 2014, aproape 2,3 milioane de persoane au participat la o consultare simbolică, aproape 1,9 milioane votând pentru independenţa Cataloniei.
Tribunalul Constituţional, care interzisese deja referendumul, a stabilit că Mas nu avea dreptul de a-l organiza, întrucât consultarea privea un subiect naţional, unitatea Spaniei, pentru care oficialul catalan nu avea competenţe. Artur Mas este urmărit în justiţie pentru „nesupunere civilă“.
