Textul, prezentat de premierul Bernard Cazeneuve şi ministrul de Interne Bruno Le Roux, a fost adoptat cu un vot masiv, mai puţin de către aleşi din cadrul Frontului de Stânga şi unor ecologişti care consideră măsura „ineficientă“ şi „periculoasă“ pentru drepturile fundamentale.
Senatul urmează să examineze proiectul joi. El urmează să procedeze la adoptarea definitivă a acestui proiect de lege care va acoperi perioada alegerilor prezidenţiale – de la 23 aprilie şi până pe 7 mai – şi a celor parlamentare – 11-18 iunie.
La 21 iulie, Parlamentul a prelungit cu şase luni starea de urgenţă, pe perioada 26 iulie-26 ianuarie.
Însă demisia din Guvern a lui Manuel Valls, pe 6 decembrie, a antrenat automat sfârşitul măsurii în termen de 15 zile, adică pe 21 decembrie.
Textul prorogă acest regim de excepţie aflat în vigoare de la atentatele de la 13 noiembrie 2015. Este a cincea oară când este prelungit, ultima oară în urma atentatului de la Nisa de pe 14 iulie.
El autorizează percheziţii administrative şi permite exploatarea datelor găsite în orice sistem informatic sau de comunicaţii confiscat în timpul unor percheziţii.
Aşa cum a recomandat luni, într-un aviz, Consiliul de Stat, durata arestului la domicliu a fost stabilită la 12 luni şi nu mai mult de 15, aşa cum se arăta în textul iniţial, însă cu posibilitatea, precizată de Comisia pentru legi a Adunării, a unei prelungiri de trei luni, care poate fi reînnoită în baza unei hotărâri a judecătorului Consiliului de Stat.
Premierul Bernard Cazeneuve a lăudat sâmbătă, când a prezentat proiectul de lege, „eficienţa” stării de urgenţă de când a fost instituită şi a respins acuzaţii de încălcare a drepturilor omului, nişte măsuri care permit, în opinia sa, o completare a dreptului comun fără să i se substituie.
El a anunţat că 700 de francezi sau persoane care locuiesc de obicei în Franţa se află în zona irakiano-siriană de conflict. Aproximativ 2.000 de persoane sunt implicate în reţele jihadiste, iar 222 au fost ucise în lupte.
În total 4.194 de rechizitorii administrative au fost întocmite în baza stării de urgenţă de un an, iar ele au permis 517 reţineri, care au antrenat 434 de plasări în arest preventiv, a adăugat Cazeneuve. Aproape 600 de arme, dintre care 77 de război, au fost confiscate.
În total 17 atentate au fost dejucate de la începutul lui 2016, iar 420 de persoane au fost arestate în legătură cu reţele teroriste, a conchis premierul.
Măsuri de securitate sporite pentru perioada sărbătorilor
Pe de altă parte, Ministrul de Interne, Bruno Le Roux, a anunţat miercuri după-amiază că un număr suplimentar de poliţişti şi soldaţi vor fi desfăşuraţi pe străzile franceze, pentru a combate organizarea unor posibile atentate ale militanţilor jihadişti în cadrul festivităţilor publice de Crăciun şi Revelion. Statele Unite au lansat un avertisment cu privire la riscul extrem de ridicat de comitere a unor atentate teroriste în perioada sărbătorilor de iarnă în Europa, transmite Reuters.
„Ameninţarea este una serioasă. Vreau ca turiştii să vină în ţara noastră în număr mare şi vreau ca ai noştri concetăţeni să poată să iasă din casă şi să se distreze“, a declarat Le Roux.
Aproximativ 3.000 de poliţişti şi soldaţi suplimentari vor fi desfăşuraţi în timpul sărbătorilor de iarnă pe străzile aglomerate, dar şi în aeroporturi şi gările din Franţa.
