Diverși deţinuţi de la Penitenciarul Gherla, condus la sfârşitul anilor ’50 de torţionarul Constantin Istrate, au povestit despre chinurile îndurate atunci, amintind de bătăile cu ciocanul în tălpi şi de prizonieri care au fost uciși.
Astfel, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat Parchetului ÎCCJ începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate (88 de ani), fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.
Conform IICMER, Istrate a fost descris de foştii deţinuţi politici drept unul dintre cei mai cruzi torţionari din penitenciarele comuniste, prin duritatea regimului de detenţie aplicat, făcându-se vinovat de decesul a 217 deţinuţi. El a fost cunoscut ca fiind torţionarul lui Paul Goma.
Despre cruzimea tratamentelor aplicate de Constantin Istrate, fostul deţinut Octavian Bjoza a amintit bătăile cu ciocanul în tălpi. Un alt fost deţinut, Costică Budu, a povestit că 20 de persoane mâncau dintr-o pâine de două kilograme.
De asemenea, doctorul Gheorghe Cornea a relatat despre modul în care oamenii erau aduşi în saci şi descărcaţi dintr-un camion, unii ajungând morţi. Un alt fost deţinut, Alexandru Jauca, a susţinut că perioada cea mai grea în Penitenciarul Gherla a fost când era şef locotenentul Constantin Istrate.
Așadar, Constantin Istrate s-a născut într-o familie de ţărani săraci şi a absolvit şapte clase la şcoala primară din comuna Mălini, judeţul Suceava. Până în 1949 a lucrat ca muncitor necalificat în localităţile Mălini, Cotnari, Cotârgaş şi Mărgineni.
În anul 1947 a devenit membru al organizaţiei locale a Tineretului Sătesc şi a intrat în Armată, de unde a fost repartizat la Brigada de Securitate Comunicaţii, respectiv la Batalionul 5 Securitate Comunicaţii Timişoara, iar, la sfârşitul stagiului militar, a rămas în Securitate ca subofiţer, urmând să fie trimis la specializare.
Astfel, între martie şi noiembrie 1950 a urmat Şcoala de subofiţeri MAI din cadrul Centrului de Instrucţie nr. 27 Securitate Comunicaţii Satu Mare, iar, pe 7 noiembrie 1950, a fost avansat la gradul de sergent major, fiind repartizat la Batalionul 2 Securitate Comunicaţii Iaşi, în funcţia de comandant de pluton la Centrul de Instrucţie Gura Humorului.
În anul 1951, Batalionul 2 Securitate Comunicaţii Iaşi a fost reorganizat în Batalionul 4 Instrucţie Iaşi, iar Istrate a devenit şef al Biroului Registratură şi Documente Secrete.
Constantin Istrate a ajuns în 1954 la Penitenciarul Gherla la formaţiunea 0606, unde a ocupat funcţiile de comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), ajutor de serviciu al comandantului şi locţiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957) şi locţiitor comandant pentru pază şi regim (1957 – dec. 1958 şi 1 mart. 1959 – 1961) şi comandant (dec. 1958 – 1 mart. 1959).
În anul 1967, acesta a fost condamnat la zece ani de închisoare corecţională pentru delapidare, fiind eliberat cinci ani mai târziu. Istrate a fost decorat cu medalia „Meritul Militar”, clasa a II-a (1955), iar, pe 26 mai 1958, locotenentului Istrate Constantin i s-a conferit Medalia „Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii de Stat”.