La sfârşitul anului trecut, presa rusească dezvăluia că Serghei Narîşkin, la acea vreme preşedinte al Dumei de Stat, este un plagiator. Mai mult de jumătate din cele 196 de pagini ale tezei sale de doctorat, intitulată „Investiţiile străine în Rusia, ca factor de dezvoltare economică”, a fost copiată din alte surse, printre care şi un articol semnat de economistul rus Vladislav Inozemţev. „Este destul de amuzant să constat că un membru proeminent al Rusiei Unite a decis să apeleze la articolul meu. Se pare că l-a găsit de bună calitate“, a comentat Inozemţev, un economist liberal, vestea că a fost plagiat de către Narîşkin.
Dacă într-o ţară occidentală o astfel de dezvăluire ar fi produs un cutremur, în Rusia a fost un simplu foc de paie. De fapt, Serghei Narâşkin, numit recent la conducerea Serviciilor de Informaţii Externe, nu este decât unul dintre cei peste 1.300 de ruşi cu funcţii importante în stat care şi-au plagiat tezele de doctorat. În total, 5.600 de procurori, judecători, profesori şi politicieni ruşi sunt suspectaţi că au copiat parţial din alte surse în scrierea propriilor lucrări, potrivit Disernet, un site special conceput în 2013 de oameni de ştiinţă şi jurnalişti pentru a-i detecta şi expune pe plagiatori, relatează slate.fr.
Serghei Narîşkin
Plagiatul este endemic în special în ştiinţele sociale, spune Andrei Rostovţev, unul dintre fondatorii Disernet, care evocă instaurarea unui adevărat sistem mafiot ce afectează calitatea a numeroase discipline, în special cea economică.
Însuşi Vladimir Putin a fost acuzat în 2006 că şi-ar fi plagiat teza de doctorat în economie, iar acest lucru, după cum a remarcat istoricul Loren Graham, nu a avut vreun efect asupra carierei preşedintelui rus.
„Faptul că acel incident nu a avut nicio importanţă îţi arată cum merg lucrurile în Rusia. Dacă Putin poate ajunge departe cu o diplomă falsă, este o binecuvântare pentru alţii să facă acelaşi lucru“, a apreciat Graham, citat de slate.fr.
Academia de pseudoştiinţă a Rusiei lui Putin
Pe lângă înflorirea „pieţei negre“ a doctoratelor plagiate, comunitatea academică din Rusia denunţă intensificarea pseudoştiinţei, sub stricta oblăduire a Kremlinului.
Oameni care susţin teorii ale complotului au infiltrat structurile de stat şi se bucură de subvenţii pentru aşa-zisele lor cercetări, punând în pericol cercetarea rusească, care a dat 17 laureaţi ai premiilor Nobel.
În ciuda avertizărilor, Kremlinul nu face niciun pas înapoi, preferând să-i susţină atât timp cât promovează idei care se înscriu perfect în politica sa de „cetate asediată“.
Anton Vaino, noul şef al Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, are în spate o carieră academică cel puţin ciudată. El a pretins într-un articol publicat într-o revistă ştiinţifică din Rusia că a inventat nooscopul, un dispozitiv care poate scana tot ce se întâmplă în cadrul relaţiei spaţiu-timp.
Anton Vaino, în spatele lui Putin
Mediatoarea Kremlinului pentru Drepturile Copiilor, Anna Kuzneţova, este adeptă a telegoniei, o teorie arhaică şi inexactă potrivit căreia copiii unei femei moştenesc trăsăturile tuturor partenerilor săi sexuali.
Dacă Vaino şi Kuzneţova emit cel puţin teorii bizare, nimeni nu-i întrece în delir pe Irina Ermakova, Anton Kliosov şi Mihail Kovalciuk, care se bucură de trecere la Kremlin şi sunt citaţi adesea de diverşi „experţi“.
Irina Ermakova este o membră emerită a „academiei de pseudoştiinţe a Rusiei lui Putin“, potrivit descrierii făcute de corespondentul AFP la Moscova, Maria Antonova. Biolog şi cronicar la televiziunea rusă, Ermakova este convinsă că bărbaţii provin din hermafrodiţi amazonieni. De asemenea, ea susţine că organismele modificate genetic sunt o armă dezvoltată de Statele Unite pentru a face un genocid în Rusia.
Anatol Kliosov, un biochimist rus care a lucrat şi în Statele Unite, a deschis anul trecut la Moscova o „academie“ de genealogie genetică. În cele zece cărţi publicate din 2010 încoace, el înşiră idei extrem de controversate şi contestate de comunitatea academică. El susţine, de exemplu, că specia umană a apărut în nordul Rusiei, şi nu în Africa, cea din urmă ipoteză fiind doar o emanaţie a conceptului occidental de „corect politic“.
Anatol Kliosov Captură de ecran YouTube
În 2015, un grup de oameni de ştiinţă proveniţi din diverse discipline au publicat o scrisoare deschisă de avertisment faţă de scrierile lui Kliosov, inundate, potrivit lor, de „ambiţii naţionaliste şi politice“ susceptibile să incite la ură. Kliosov a răspuns prin intermediul unei cărţi intitulată „Minciuni, insinuări şi rusofobie în ştiinţa rusă contemporană“, acuzându-şi criticii că aparţin „coloanei a cincea“.
Însă cel mai bun exemplu de promotor al pseudoştiinţei este Mihail Kovalciuk, directorul Institutului Kurciatov, principalul centru de cercetare şi dezvoltare a industriei nucleare ruseşti. Pe 30 septembrie 2015, chiar în ziua intrării Rusiei în războiul din Siria de partea liderului de la Damasc Bashar al-Assad, Kovalciuk a ţinut o conferinţă în faţa unor senatori ruşi. El a avertizat împotriva unei elite internaţionale care concepe, sub supervizarea Statelor Unite, o nouă subspecie umană. Este vorba de o castă genetic modificată de „servitori“ care să mănânce puţin, să nu gândească şi să se reproducă exclusiv la comandă. Pentru a dezvolta capacităţi de apărare în faţa acestui „atac“, pasionatul de nanotehnologie cere noi finanţări pentru institutul pe care-l conduce.
Atacuri împotriva comunităţii academice ruse
Pagubele provocate de astfel de personaje sunt imense, scrie jurnalista Maria Antonova pentru slate.fr. Şi nu e vorba doar de secarea bugetului de stat pe cercetări tendenţioase, ci mai ales de scăderea calităţii cercetării.
Mihail Kovalciuk, de exemplu, care are o influenţă puternică la Kremlin, fiind unul dintre consilierii ştiinţifici ai lui Putin şi totodată fratele lui Iuri Kovalciuk, considerat „bancherul personal“ al liderilor ruşi, încearcă de mai mult timp, prin relaţiile sale, să preia conducerea Academiei de Ştiinţe a Rusiei. Instituţia, care datează din secolul XVIII, încă rezistă acestor tentative, dar preţul este pe măsură. Din 2013 încoace, Guvernul rus i-a preluat mai multe clădiri. De asemenea, a creat o nouă agenţie a organizaţiilor ştiinţifice, însărcinată cu supravegherea ei. Astfel, oamenii ştiinţă au ajuns sub autoritatea unor promotori ai pseudoştiinţei, semnalează Antonova.
Pseudoştiinţa a cunoscut un adevărat boom în Rusia, servind promovării izolaţionismului şi naţionalismului, fenomene tot mai pregnante în cea mai întinsă ţară a lumii, a avertizat într-un raport publicat în septembrie de o comisie a Academiei de Ştiinţe Ruse însărcinate cu combaterea acestui flagel.
„Există pseudoştiinţă în toate ţările, pentru că e precum celulele canceroase. Un organism sănătos le respinge şi nu le lasă să de dezvolte, un organism bolnav nu este capabil să reacţioneze“, descrie situaţia Svetlana Borinskaia, o specialist în genetică de la Institutul Vavilov.
