Fostul consilier pentru Securitate Naţională la Casa Albă (1969-1975) şi secretar de Stat al Statelor Unite (1973-1977) vrea să elaboreze pentru administraţia Trump un plan privind normalizarea relaţiilor între Washington şi Moscova, relatează tabloidul german Bild, citat de presa rusă.
Ajuns la 93 de ani, Henry Kissinger, un adept al realpolitik-ului, consideră că Washingtonul trebuie să-şi amelioreze relaţiile cu Moscova, pe fondul creşterii puterii Chinei. În opinia sa, un echilibru între Statele Unite şi Rusia ar contribui la stabilitatea mondială.
Pentru pecetluirea acestei normalizări, planul lui Kissinger prevede legitimarea tuturor acţiunilor ostile ale Rusiei din ultimii ani.
Astfel, la sfatul lui Kissinger, republicanul Trump, care va fi învestit în funcţia de preşedinte al Statelor Unite la 20 ianuarie 2017, intenţionează să renunţe la sancţiunile aplicate Rusiei ca urmare a anexării peninsulei Crimeea, implicării în conflictul armat din estul Ucrainei de partea separatiştilor proruşi şi atrocităţilor comise în Siria.
Mai mult, Kissinger propune recunoaşterea Crimeei ca parte a Rusiei, cu toate că peninsula de la Marea Neagră a fost dezlipită de la Ucraina prin încălcarea Memorandumului de la Budapesta.
Memorandumul de la Budapesta, semnat pe 5 decembrie 1994, prevede dezarmarea nucleară a Ucrainei în schimbul garantării independenţei, securităţii şi frontierelor sale. Garanţii acestui act sunt Ungaria, Marea Britanie, Statele Unite şi Rusia, care l-a şi încălcat în martie 2014.
În pofida acestui fapt, Kissinger vrea chiar includerea Rusiei într-un plan politic şi economic privind Ucraina. Mai exact, influentul expert în probleme de politică externă propune ca Rusia să garanteze securitatea părţii de est a teritoriului ucrainean.
Informaţii în acest sens au fost furnizate unor servicii de informaţii europene de către membri ai echipei de tranziţie a lui Trump, precizează Bild.
Pe vremea când era consilier la Casa Albă şi şef al diplomaţiei americane, Kissinger s-a remarcat ca artizan al destinderii relaţiilor americano-sovietice, precum şi americano-chineze.
Întâlnire între Kissinger şi Putin la Moscova, în februarie acest an FOTO Twitter RT France
Trump, spre Rusia în contextul răcirii relaţiilor cu China
În prezent, laureatul Premiului Nobel pentru Pace din 1973 mizează pe îmbunăţirea relaţiilor ruso-americane în contextul răcirii relaţiilor americano-chineze.
Donald Trump s-a întâlnit de mai multe ore cu Henry Kissinger după victoria sa în alegerile prezidenţiale, la 8 noiembrie, şi a făcut mai multe declaraţii aspre şi gesturi provocatoare la adresa Chinei.
După ce a criticat politica economică a Chinei în timpul campaniei prezidenţiale, Donald Trump a vorbit la telefon cu liderul taiwanez Tsai Ing-wen, un gest de desprindere de abordarea tradiţională a diplomaţiei americane în problema Taiwanului. China consideră Taiwanul o provincie a sa.
De asemenea, preşedintele ales al Statelor Unite l-a numit Peter Navarro, un critic al Chinei, la conducerea Consiliului Naţional pentru Comerţ, un organism nou creat, subordonat Casei Albe.
Pe de altă parte, noua administraţie de la Casa Albă intenţionează să-şi îmbunăţească relaţiile cu Kremlinul, luând deja o serie de decizii în acest sens.
Postul de secretar de Stat i-a fost oferit lui Rex Tillerson, directorul general al concernului ExxonMobil. Rex Tillerson, 64 de ani, îl cunoaşte personal pe preşedintele rus Vladimir Putin.
Tillerson şi Putin s-au cunoscut în anii ’90, când primul superviza un proiect Exxon pe Insula Sahalin, şi şi-au consolidat legăturile când al doilea a preluat puterea, după demisia lui Boris Elţîn, pe 31 decembrie 1999.
Această „amiciţie“ a fost încununată de un acord istoric, semnat în 2011, între gigantul energetic public rus Rosneft şi Exxon în vederea explorării şi forării împreună în Arctica şi Siberia.
Rex Tillerson a fost decorat în 2012 de către Putin cu Ordinul Prieteniei şi s-a pronunţat în 2014 împotriva sancţiunilor economice aplicate Rusiei.
Alături de Tillerson, Mychael Flynn, 57 de ani, noul Consilier pentru Securitae Naţională la Casa Albă, este de asemenea un apropiat al puterii ruse. Fostul şef al spionajului militar american s-a simţit ca un lupt singuratic în cadrul aministraţiei Obama şi a demisionat în august 2014. De atunci, a participat la diverse dezbateri televizate în calitate de analist, inclusiv la postul pro-Kremlin RT.
În 2015, el a participat la o gală a RT la Moscova şi a stat la aceeaşi masă cu Putin.
Kremlinul vrea să lucreze cu Kissinger
„Este evident că Henry Kissinger rămâne unul dintre cei mai înţelepţi oameni politici şi experţi. El are o experienţă profundă în problema rusească şi în relaţiile ruso-americane“, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la dezvăluirile Bild.
Henry Kissinger, considerat un adevărat vulpoi, s-a întâlnit de mai multe ori cu Vladimir Putin, în condiţiile în care crede că ordinea mondială nu mai există şi că războiul din Ucraina ar putea duce la un nou Război Rece.
Recent, el şi-a exprimat gratitudinea faţă de liderul de la Kremlin, asemuindu-l, la CBS News, unui „personaj din romanele lui Dostoievski“.
„Într-adevăr, Kissinger cunoaşte bine ţara noastră. Cunoaşte bine scriitorii noştri, filosofia rusă şi o astfel de comparaţie din partea sa este un fapt foarte pozitiv“, a comentat Peskov pe marginea acestei declaraţii.
Totuşi, aceste lucru nu înseamnă, în opinia sa, că fostul secretar de Stat împărtăşeşte toate poziţiile Rusiei.
Republicanii revin la o politică de tip Nixon
În opinia politologului şi deputatului român Ovidiu Raeţchi, „republicanii revin la o politică externă de tip Nixon“.
„Miza lor e să-l utilizeze pe Putin în echilibrul de putere cu China şi, simultan, să câştige timp în relaţia cu o Rusie aflată într-o ofensivă culturală şi imagologică“, este de părere Raeţchi.
„O revigorare a strategiei Nixon prin Trump aduce Statelor Unite timp. Timp pentru a domoli imperialismul cultural negativ al lui Putin. Timp pentru a descoperi o nouă paradigmă prin care tactica corozivă a Moscovei să fie combătută eficient. Şi timp pentru a înţelege hibele din sistemul de putere de la Kremlin“, scrie Ovidiu Raeţchi pe blogul său de pe platforma Adevărul.
