Şi anul 2017 ar putea aduce surprize de proporţii, mai ales în contextul în care în Olanda, Franţa, Germania şi, cel mai probabil, în Italia vor avea loc alegeri. În plus, imprevizibilitatea de care dă dovadă Donald Trump pare să fie ingredientul perfect pentru ca haosul să devină noua normalitate.
Iar în acest timp, liderul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, veghează. Şi trage foloasele. Dar pe scena politică internaţională joacă şi alţi actori. Fiecare având propriile interese.
Pornind de la potenţialul existent pentru ca anumite situaţii să aibă cel mai nefericit deznodământ, agenţia Bloomberg a întocmit, ca şi în anii precedenţi, „Ghidul pesimistului pentru 2017“, fără a avea însă pretenţia că scenariile prezentate sunt predicţii.
Însă, dacă totul merge prost, iată unde s-ar putea ajunge în viziunea celor de la Bloomberg.
Trumplandia
Popularitatea lui Donald Trump creşte în primele săptămâni ale mandatului său, în timp ce Congresul american, majoritar republican, aprobă stimulente fiscale. Totuşi, după ce acesta începe să semneze decrete prezidenţiale prin care anulează deciziile lui Barack Obama, încep şi valurile de proteste.
Apare o mişcare formată din studenţi, activişti ai organizaţiei „Vieţile negrilor contează“, foşti protestatari implicaţi în acţiunea „Ocupaţi Wall street“ şi anarhişti. Trump încearcă să impună restricţionarea anumitor activităţi, mai ales în marile oraşe.
California devine centrul opoziţiei faţă de Trump, unii numind mişcarea „Calexit“. Aici, milardarii Elon Musk (implicat în firmele SpaceX, Tesla Motors şi SolarCity) şi Sheryl Sandberg (responsabilă de operaţiunile financiare ale Facebook) formează o alianţă împotriva lui Trump.
Nu trece prea mult şi apar fisuri în coaliţia preşedintelui. Republicanii se împart în tabere în Congres, iar rebelii din echipa lui Trump de la Casa Albă sar unul la gâtul altuia. După câteva luni în care acţiunile unor firme cresc, încep problemele economice. În contextul disputelor dintre Trump şi miliardarii californieni, acţiunile Google, Facebook şi Apple au de suferit.
Ialta 2.0
Izolaţionismul lui Trump şi agresivitatea lui Vladimir Putin forţează Germania lui Merkel să facă o alegere dificilă: să conducă o construcţie militară în Europa împotriva Rusiei sau să ţină cont de sfatul lui Trump şi să facă o înţelegere cu Putin privind sferele de influenţă în Europa de Est.
Putin îşi retrage armata de hackeri şi avioanele de luptă şi nu se mai amestecă în treburile interne ale Statelor Unite şi Uniunii Europene. În contrapartidă, Merkel recunoaşte influenţa Rusiei în Ucraina, Belarus şi Siria.
Pentru Putin, prestigiul Rusiei este în sfârşit refăcut, la 26 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, astfel că acesta începe să vorbească deschis despre retragerea sa după un ultim mandat prezidenţial.
Război economic între China şi America
Condamnând ceea ce el numeşte #CrookedChina (China necinstită, în trad.), Trump scrie pe Twitter în ziua învestirii sale, la ora 3.17, că plănuieşte că eticheteze această ţară ca „manipulatoare de monedă“ şi să impună taxe „uriaşe“ pe importuri.
Până să ajungă la Capitoliu, China a început deja să răspundă, devalorizând yuanul, anulând comenzile pentru avioane Boeing şi blocând vânzările de iPhone. Pe măsură ce trece timpul, oficialii chinezi, distraşi de aşteptata reînnoire a Comitetului Partidului Comunist, au păreri diferite privind modul în care să revigoreze economia ţării. China intră în cea mai mare recesiune din istoria ei modernă.
Kim Jong-un îi ia faţa lui Trump
Trump îşi petrece primele luni din mandat punând sub semnul îndoielii angajamentele Statelor Unite în lume. Prima dată, suspendă apartenenţa SUA la NATO, apoi la ONU. Duşmanii tradiţionali ai Americii prosperă. Statul Islamic îşi extinde operaţiunile legate de droguri şi radicalizează Asia Centrală.
Temându-se să trăiască în afara umbrelei nucleare a Americii, Arabia Saudită şi Japonia încep să-şi construiască propriile arme. În cele din urmă, lumea este şocată când Coreea de Nord demonstrează că poate monta un dispozitiv nuclear pe o rachetă capabilă să atingă coasta de vest a SUA.
Toată strategia lui Trump legată de Asia plonjează în haos, fapt ce-l forţează să se ploconească în faţa Chinei, implorând-o să-şi ţină în frâu vecina lipsită de scrupule.
Feţe noi în Europa
Efectele victoriei lui Trump încep să se simtă în Europa şi într-un alt mod: la urne. Începând cu Olanda, alegătorii încep să-şi exprime opţiunea pentru lideri populişti care vor să întărească frontierele, să arunce la coş acordurile de liber schimb, să iasă din zona euro şi chiar să părăsească blocul comunitar.
În Franţa, candidata extremei-drepte Marine Le Pen, antiimigraţie, ajunge preşedinte. Apoi organizează un referendum cu privire la apartenenţa ţării la Uniunea Europeană (Frexit).
În Italia, mişcarea antisistem Cinci Stele a cabaretistului Beppe Grillo ajunge la putere în urma alegerilor anticipate şi cere imediat organizarea unui referendum pentru reintroducerea lirei.
În Germania, Angela Merkel pierde alegerile. În Regatul Unit, Theresa May este înlăturată după ce negocierile legate de Brexit încep să meargă din rău în mai rău.
În Europa de Est, o Cehie marcată de extremismul de dreapta intră în tandreţuri cu Rusia şi organizează un referendum privind apartenenţa la NATO.
Umbrită de Frexit, zona Schengen se dizolvă. Situaţia din Grecia explodează din nou, dar de această dată nu mai există o acţiune de salvare. Euro intră în vrie în contextul în care sprijinul politic pe care moneda l-a avut în perioada 2009-2012 începe să se destrame.
