1. Alegerile locale intr-un singur tur si pierderea liberalilor
In 2015 s-a adoptat pachetul de legi electorale. Legea care se refera la alegerile locale prevede ca primarii vor fi alesi intr-un singur tur de scrutin. Legea a fost votata atat de PSD cat si de PNL, liberalii motivand ulterior ca au votat aceasta lege pentru ca PSD sa sustina la randul sau legea votului prin corespondenta. Un compromis care s-a dovedit in defavoare lor si mult in avantajul social-democratilor, care au castigat masiv, inclusiv Primaria Capitalei si toate primariile de sector. Dupa ce a votat legea, PNL s-a straduit prin diferite mijloace sa o modifice – amendamente, proiecte noi de legislative si contestatie la CCR, insa niciuna dintre variante nu a functionat.
Potrivit informatiilor noastre, Klaus Iohannnis a fost de la inceput sustinator al votului intr-un singur tur, miza fiind primaria Sibiului, care a fost castigata de „urmasul” sau, Astrid Fodor. De altfel, la inceputul anului, cand liberalii se straduiau sa modifice aceasta lege, presedintele a spus ca o astfel de discutie se impune pentru alegerile viitoare si ca trebuie ca legea sa fie lasata sa se aplice la acest scrutin.
„Eu, ca fost primar, cred că alegerile în două tururi sunt mai bune, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim foarte serioşi şi foarte realişti: avem o lege nouă, încă nu are niciun an, s-a votat în primăvara lui 2015. Nu cred că este bine să schimbăm legile tot timpul – unele chiar înainte să le aplicăm vreodată. Cred că discuţia care se poartă pentru două tururi sau un tur este o discuţie importantă, dar trebuie să ţinem cont că noi avem o lege care nu s-a aplicat, încă, niciodată. Şi, probabil, nu este nici foarte bine ca felul în care se desfăşoară alegerile să fie schimbat în prag de alegeri, declara Klaus Iohannis pe 17 februarie 2016.
Trebuie mentionat si faptul ca noua lege a campaniilor electorale a facut ca, desi a fost un an dublu-electoral, acest lucru sa nu se simta si sa nu sa vada in tara. Competitorii electorali nu au avut voie sa faca practic nimic, drept pentru care campaniile electorale au fost terne si s-au desfasurat mai mult la televizor sau pe Facebook.
2. Guvernul post-Colectiv si intrarea PSD in opozitie
Demisia guvernului Victor Ponta dupa protestele de la Colectiv i-a dat practic ocazia presedintelui Klaus Iohannis sa isi puna „guvernul sau”, un guvern format din tehnocrati si condus de Dacian Ciolos. Acest guvern a fost investit in parlament pe 17 noiembrie 2015 cu votul tuturor partidelor, mai putin ALDE, Calin Popescu-Tariceanu criticand de la inceput numirea lui Dacian Ciolos.
Desi a votat guvernul, incet incet PSD s-a transformat in principala forta de opozitie. Se poate spune astfel ca presedintele Klaus Iohannis a dus PSD in opozitie, pozitie care a avantajat partidul, daca ne luam dupa rezultatele la cele doua alegeri. Liviu Dragnea a incercat initial sa dea de inteles faptul ca incearca sa colaboreze cu Dacian Ciolos, dandu-i mai multe „sanse”, insa pe parcursul anului 2016 l-a amenintat de cateva ori cu motiunea de cenzura si atat el cat si Tariceanu l-au chemat pe Ciolos in Parlament in mai multe ocazii pentru a il trage la raspundere.
3. Ascensiunea lui Dragnea – de la mana dreapta a lui Victor Ponta la „partidul sunt eu”. Anul victoriei pentru PSD, dupa ce a pierdut guvernarea
Anul 2016 a fost fara indoiala anul PSD si mai ales anul lui Liviu Dragnea, in ciuda faptului ca a primit o condamnare definitiva. Plasarea PSD in opozitie si ulterior strategia PSD in ambele campanii electorale focusate pe o atitudine neconflictuala au facut ca partidul condus de Liviu Dragnea sa castige covarsitor ambele scrutine, un lucru greu de crezut in noiembrie 2015 cand lumea iesea in strada in Bucuresti si in alte orase mari din tara pentru a protesta impotriva lui Victor Ponta.
De altfel, PSD nu doar ca a castigat alegerile locale, dar a reusit si premiera – castigarea primariei Capitalei de catre un membru de partid si nu de catre un independent sustinut de partid cum a fost cazul lui Sorin Oprescu.
Demn de mentionat: in finalul legislaturii PSD a reusit in cateva zile sa treaca proiectul lui Dragnea de eliminare a 102 taxe nefiscale si sa creasca salarii la mai multe categorii de bugetari, chiar inainte de campania electorala.
Si mai greu de crezut era ascensiunea in partid a lui Dragnea si consolidarea acesteia in ziua de 22 aprilie, cand a fost condamnat definitv la doi ani de inchisoare cu suspendare. A fost o zi lunga la sediul din Kiseleff, incheiata cu Dragnea iesind cu toti liderii partidului in spate pentru a anunta ca nu renunta la sefia partidului, pentru ca partidul i-a cerut sa ramana sa coordoneze campaniile electorale. Singurul contestatar al unui presedinte condamnat penal a fost Valeriu Zgonea, mazilit ulterior intr-o sedinta PSD, ocazia cu care si-a pierdut si functia de presedinte al Camerei Deputatilor.
Practic, intr-un an, Dragnea a trecut de la mana dreapta a lui Victor Ponta la „lider maximo”, pregatit chiar sa fie premier. Controlul lui Dragnea asupra partidului s-a putut vedea in campania electorala de la parlamentare, cand iesea singur in conferinte de presa lungi pentru a explica un program de guvernare pe care a insistat ca si-l asuma si a culminat cu sedinta Comitetului Executiv National de doar 10 minute in care toata conducerea PSD i-a dat lui Dragnea un cec in alb pentru desemnarea unui premier pe care il considera potrivit.
Dragnea a luat singur decizia numirii lui Sevil Shhaideh, insa cum aceasta s-a dovedit un fiasco, s-a intors catre partid cand a fost vorba de a doua numire, cea castigatoare, a viitorului premier Sorin Grindeanu. Dragnea a incheiat astfel anul tot cu liderii in spate, asa cum aparea in 22 aprilie, ziua sentintei.
* Poza sfarsitului de an il surprinde pe Dragnea in conferinta de presa intre Grindeanu si Calin Popescu-Tariceanu, fiind principalul vorbitor, la cateva ore dupa ce Grindeanu este desemnat premier de catre Iohannis. Este dupa-amiaza zilei de 30 decembrie, iar Dragnea vorbeste despre programul de guvernare, despre cum era pregatit de suspendarea presedintelui si prezentand un calendar bine organizat pentru instalarea noului guvern. La vreo doua intrebari care nu ii sunt adresate, Dragnea ii sopteste lui Grindeanu un eventual raspuns, iar la o intrebare doreste sa intervina, insa un reporter ii precizeaza ca intrebarea „era pentru premierul desemnat”.
Dragnea nu a reusit deci sa fie la final de 2016 premier, a ramas insa un premier din umbra si lider de partid, dar si presedintele Camerei Deputatilor, cu o condamnare definitiva si o trimitere in judecata.
Tot aici trebuie mentionata disparitia din prima linie a lui Victor Ponta. Ponta a devenit imaginea Partidului Romania Unita in 2016 insa a candidat tot din partea PSD si a redevenit deputat. Nu a mai fost insa prezent la sedintele de partid si nu a reprezentat partidul, in special in partea a doua a anului, ramanand activ insa pe Facebook, unde principala preocupare a fost atacarea lui Dacian Ciolos.
Ponta si-a pierdut in 2016 si celebrul sau titlu de doctor, dupa o decizie finala a CNATDCU.
4. Prabusirea PNL
Cu un scor de 31%, PNL a obtinut in iunie 2016 un rezultat „istoric” in viziunea liderilor de atunci ai liberalilor, Alina Gorghiu si Vasile Blaga. Insa scorul foarte slab de la Bucuresti a facut ca alegerile sa fie vazute drept un esec si sa marcheze degringolada in care a intrat partidul in 2016, partid care abia a depasit 20% la alegerile parlamentare – adica cu peste jumatate mai putin decat scorul PSD – , jumatate de an mai tarziu.
Probabil episodul care va defini cel mai bine anul 2016 pentru PNL a fost schimbarea pe rand a patru candidati la primaria Capitalei. PNL a trecut de la Cristian Busoi la Ludovic Orban, dar pentru ca acesta a fost pus sub urmarire penala si s-a retras liberalii au facut o optiune cel putin suprinzatoare si care nu a durat decat o saptamana – Marian Munteanu. In paranteza fie spus, a fost miscarea care l-a readus pe scena publica si l-a lansat pe Munteanu, fostul lider al studentilor din Piata Universitatii, care apoi si-a facut un partid nationalist cu care a candidat, fara succes, la parlamentare. In final, PNL a defilat in timpul ramas din campanie cu Catalin Predoiu, insa acesta nu a reusit decat un scor de 11%.
Dupa alegerile locale liberalii au mai incasat o lovitura – Vasile Blaga a fost pus sub urmarire penala de DNA. Fostul lider PDL s-a retras de la conducerea partidului si nu a mai candidat pentru un nou mandat.
O perioada s-a speculat ca acesta ar putea fi momentul in care Dacian Ciolos sa renunte la a fi tehnocrat, sa se inscrie in PNL si sa preia partidul. Acest lucru nu s-a intamplat si PNL a ramas pe mana presedintelui unic Alina Gorghiu.
Sub conducerea sa, liberalii au decis ca in campania electorala sa mearga cu propunerea de premier Dacian Ciolos – punandu-l pe afise si adoptandu-i platforma, in ciuda reticentei premierului tehnocrat. Ezitarea lui Ciolos si neimplicarea lui alaturi de PNL in campania electorala, ca de altfel si a presedintelui Iohanni, a demotivat partidul, iar ulteriorul rezultat prost in alegeri a fost pus si pe aceasta detasare a lui Ciolos.
Un alt motiv pentru scorul de 20,2% al PNL a fost si procesul de reforma, oarecum fortat, prin care a trecut partidul in cursul anului, pentru ca pe listele electorale sa se gaseasca mai multi oameni noi si tineri.
In acest context, Gorghiu a demisionat si PNL a incheiat anul 2016 cu un presedinte interimar in persoana Ralucai Turcan, aleasa in aceasta functie pentru ca organizatia pe care o conduce – Sibiul – a obtinut cel mai bun scor al PNL in tara. Doar trei judete a castigat PNL in intreaga tara la alegerile parlamentare.
5. Succesul Uniunii Salvati Romania – prezenta in parlament, dupa ratarea sansei de a castiga primaria sectorului 1
Uniunea Salvati Bucurestiul a fost la alegerile locale pe punctul de a provoca o mare surpriza – la sectorul 1, frantuzoaica Clotilde Armand era la egalitate la exit-poll cu candidatul PSD Dan Tudorache si figura sa aparea la toate televiziunile. In final, a pierdut primaria sectorului 1, la fel ca Nicusor Dan in cazul primariei Capitalei, care a pierdut in fata Gabrielei Firea cu circa 30% din voturi. A fost insa momentul in care USB s-a lansat ca o posibila forta politica noua. USB s-a transformat, cu ceva impedimente, in USR – Uniunea Salvati Romania, partid care a intrat in parlament cu un scor de aproape 9%, reusind sa isi faca filiale in toata tara.
Condus de Nicusor Dan, care a renuntat la postul de consilier general al Capitalei pentru cel de deputat, a fost singurul partid cu oameni complet noi in politica aflat in noul legislativ, fiind al treilea grup parlamentar dupa PSD si PNL.
6. Esecul partidelor nationaliste si extremiste
In 2016 s-au infiintat si in Romania partidele din curentul nationalist-extremist. Bogdan Diaconu a infiintat Partidul Romania Unita, simbolizat de Vlad Tepes, in care au intrat fosti PSD-isti – Sebastian Ghita, Mihai Sturzu sau Daniel Savu. PRU a promis amnistie fiscala si penala si pe Victor Ponta premier, insa nu au reusit sa atinga pragul electoral la alegerile parlamentare, iar Ghita a ratat sansa unui nou mandat care sa ii asigure imunitate.
Un alt partid nationalist care a inregistrat un esec este Alianta Noastra Romania fondat de Marian Munteanu – de care spuneam mai sus ca a fost relansat de PNL si care a beneficiat de sprijinul aparitiilor televizate la emisiunea lui Rares Bogdan. ANR nu a obtinut nici 2% din voturi si nu a intrat in parlament.
7. Revenirea lui Traian Basescu in opozitie
Fostul presedinte Traian Basescu a reusit in 2016 sa devina senator de Bucuresti si sa isi treaca Partidul Miscarea Populara, la limita, de pragul electoral. In 2016, PMP a absorbit prin fuziune UNPR-ul ramas fara Gabriel Oprea si condus de Valeriu Steriu, iar Basescu a fost ales lider de partid. In campanie, Basescu a vorbit despre cum ar fi un premier foarte bun, iar dupa intrarea in parlament s-a pozitionat ca o voce clara a opozitiei. Mai mult, la consultarile de la Cotroceni Basescu a facut si o propunere de premier din partea partidului sau, in persoana lui Eugen Tomac.
*Ca imagine de final de an: in Senat, Basescu este surprins in banca sa trimitandu-i o fotografie Elenei Udrea – cea ramasa fara scaun de parlamentar.
8. Disparitiile din viata politica – Udrea si Oprea
Doi oameni politici extrem de controversati au disparut din viata publica in 2016, pe rand – Gabriel Oprea si Elena Udrea.
Caderea lui Oprea, fost vicepremier si ministru de Interne, a inceput in 2015, odata cu accidentul politistului Bogdan Gigina si apoi cu protestele dupa tragedia de la Colectiv, cand strada i-a cerut demisia. In 2016, Oprea s-a confruntat cu mai multe dosare penale si s-a retras de la sefia UNPR, anuntand ca se va retrage si din viata politica la finalul mandatului. A trecut prin doua cereri de ridicare a imunitatii la Senat – una in februarie in dosarul coloanei oficiale (incuviintata) si una in septembrie, cand a fost acuzat de ucidere in culpa. Aceasta din urma a fost respinsa, insa in final Oprea a cedat si a demisioant din Senat, iar ancheta a putut incepe.
Si Elena Udrea a fost adusa in fata colegilor deputati, din nou, in 2016, de data aceasta pentru incuviintarea urmaririi penale in calitatea sa de fost ministru, cerere aprobata de Camera Deputatilor. Udrea a decis sa candideze pentru un nou mandat ca deputat independent, dar a pierdut pariul, odata cu imunitatea parlamentara, iar pe 26 decembrie, de ziua ei, Udrea a anuntat pe Facebook retragerea din viata politica.
9. Radicalizarea UDMR si scorul foarte bun la alegeri
Anul 2016 a marcat o radicalizare a discursului din partea UDMR prin apropierea de Ungaria lui Viktor Orban. La alegerile locale, conflictul dintre partidele maghiare a disparut si focusul s-a mutat doar pe UDMR (UDMR si Partidul Civic Maghiar incheie chiar un acord). La cele parlamentare, unde UDMR a reusit un scor foarte bun de peste 6% (desi se temeau la un moment ca nu vor atinge pragul), in care alegatorii maghiari au fost mobilizati de catre mai multi oficiali din Ungaria, printre care vicepremierul, au declansat prin declaratii agresive la adresa Romaniei.
Oficialii de la Budapesta au atacat inclusiv DNA, vazut ca un instrument de prigoana, discurs care a apartinut si UDMR-ului. (Citeste aici pe larg http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21417097-cum-isi-apara-udmr-liderii-penali-inovcand-discriminarea-etnica-raspunsul-presedintelui-executiv-udmr-intrebat-daca-poate-exemplu-care-udmr-ist-fost-anchetat-buna-dreptate-nu.htm ).
Acest conflict a culminat de Ziua Nationala a Romaniei, cand MAE din Ungaria a decis sa interzica tuturor diplomatilor maghiari sa participe la festivitatile de 1 decembrie.
10. Klaus Iohannis – prezenta minimala, incheie anul intr-un conflict cu Liviu Dragnea
In ceea ce il priveste pe presedintele Klaus Iohannis, a fost un an cu o prezenta minimala in viata politica. A retrimis cateva proiecte controversate spre reexaminare parlamentului pe parcursul anului. In campanie, a fost aproape absent, vorbind insa despre faptul ca unele partide au reusit reforma interna – sugerand aici PNL – iar altele nu. La 1 decembrie, Iohannis nu i-a chemat la receptie si la parada pe Liviu Dragnea si Calin Popescu-Tariceanu, din cauza problemelor penale.
A dat de inteles clar ca nu il va pune pe Liviu Dragnea premier chiar dinainte de campania electorala, iar pe final de an s-a pozitionat in conflict cu liderul PSD, acesta la randul sau refuzand sa participe la prima runda de consultari de la Palatul Cotroceni. Ulterior insa, greseala lui Dragnea cu nominalizarea lui Shhaideh l-a „resuscitat” pe Iohannis, aducandu–l din pozitia de invins in cea de presedinte jucator.
*Imagine de final: Premierul desemnat a povestit cum a aflat ca va fi desemnat de Iohannis – a primit un SMS cu textul „Succes! Klaus Iohannis”. Nu avea numarul de telefon si l-a sunat pe seful sau Liviu Dragnea sa il intrebe daca este intr-adevar numarul presedintelui.
11. Anul guvernarii tehnocrate
Anul 2016 a fost anul guvernarii tehnocrate. Materialul de fata nu si-a propus sa analizeze guvernarea, ci scena politica. De mentionat insa ca inainte de alegerile parlamentare a existat asteptarea ca mare parte din ministri, inclusiv Dacian Ciolos (despre care s-a speculat ca ar putea prelua PNL), sa se inscrie in cursa politica fie la PNL fie la USR. Acest lucru nu s-a intamplat – Ciolos a sustinut vag atat PNL cat si USR, iar singurul ministru care a demisionat si a candidat a fost Cristian Ghinea, acum deputat USR. Au mai fost de asemenea cativa tehnocrati din esalonul doi al guvernului care au candidat pe listele USR.
