Cu mai puţin de o lună înainte de a-şi încheia mandatul, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a aruncat o piatră în curtea viitorului locatar al Casei Albe – republicanul Donald Trump.
După acuzaţiile privind ingerinţele Moscovei în cadrul procesului electoral din Statele Unite, pe data de 29 decembrie, 35 de diplomaţi din cadrul ambasadei Rusiei de la Washington şi din cadrul Consulatului rus de la San Francisco au fost declaraţi „persona non grata“, primind un termen de 72 de ore pentru a părăsi teritoriul SUA împreună cu familiile lor. Ceea ce s-a şi întâmplat pe data de 1 ianuarie, când diplomaţii şi familiile lor – 96 de persoane în total – au părăsit, la bordul unui avion, teritoriul american.
Însă măsurile anunţate de Barack Obama nu au prevăzut numai expulzarea celor 35 de diplomaţi, acuzaţi că ar fi membri ai serviciilor de informaţii ruse, ci şi închiderea a două centre ruseşti în nord-estul SUA considerate baze utilizate de aceşti agenţi, notează AFP.
În plus, serviciul secret al armatei ruse (GRU) şi serviciul federal de securitate (FSB, fost KGB) fac şi ele obiectul unor sancţiuni economice, la fel ca patru lideri ai GRU, printre care şi şeful acestuia, Igor Korobov.
Iar Obama a anunţat că sancţiunile nu se vor opri aici. Preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite a avertizat că Washingtonul va lua şi alte măsuri „la momentul pe care îl va alege“, inclusiv operaţiuni secrete despre care publicul larg nu va fi informat.
Putin aşteaptă
Imediat după anunţarea sancţiunilor impuse Rusiei de către SUA, Moscova, care a negat în repetate rânduri că s-ar fi amestecat în alegerile din Statele Unite, a reacţionat prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a declarat că sancţiunile „distrug relaţiile diplomatice cu Rusia“ şi vor avea parte de o replică „adecvată“ din partea Moscovei, ce va fi decisă de preşedintele Vladimir Putin.
A doua zi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a prezentat o propunere liderului de la Kremlin de a declara „persona non grata“ 31 de diplomaţi de la Ambasada SUA la Moscova şi patru diplomaţi de la Consulatul General al SUA de la Sankt-Petersburg. Însă Vladimir Putin a respins propunerea.
„Considerăm noile acţiuni neprietenoase ale administraţiei Obama aflată la sfârşit de mandat ca fiind provocatoare, îndreptate spre subminarea continuă a relaţiilor ruso-americane“, a afirmat preşedintele rus, care l-a adus apoi în discuţie pe viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, care l-a lăudat nu o dată pentru calităţile sale de lider şi care a numit în viitorul său cabinet persoane care au strânse legături cu Moscova.
„Rezervâdu-ne dreptul la măsuri de răspuns, nu ne vom coborî la nivelul unei diplomaţii iresponsabile, iar viitorii paşi pentru restabilirea relaţiilor ruso-americane îi vom face plecând de la politica pe care o va desfăşura administraţia preşedintelui Donald Trump“, a spus Putin, care nu doar că a refuzat să expulzeze diplomaţi americani, dar i-a şi invitat pe „toţi copiii diplomaţilor americani la pomul de Crăciun şi de Anul Nou de la Kremlin“.
Declaraţiile făcute de Putin au venit în contextul în care, imediat după anunţarea sancţiunilor, Moscova a pus sub semnul întrebării eficienţa acestora, având în vedere că administraţia americană actuală îşi încheie mandatul peste trei săptămâni.
De altfel, un înalt oficial american care a dorit să îşi păstreze anonimatul a declarat pentru Reuters că Donald Trump ar putea anula deciziile anunţate joi de administraţia Obama în ceea ce priveşte Rusia şi, după ce va deveni preşedinte în exerciţiu, le-ar putea permite diplomaţilor ruşi expulzaţi să revină în Statele Unite.
În plus, fostul ambasador al SUA în Rusia Michael McFaul a declarat că „în mod clar, Putin nu răspunde întrucât aşteaptă ziua de 20 ianuarie“ (preluarea mandatului de către Trump, n. red.).
Ca urmare, o contramăsură de aceeaşi natură după expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi din SUA nu este foarte importantă în economia relaţiilor dintre cele două ţări. „Are obiective mai importante, inclusiv ridicarea sancţiunilor economice şi, ideal, recunoaşterea de către SUA a anexării Crimeei“, a afirmat McFaul, notează stripes.com.
Mingea, în terenul lui Trump
Deşi posibilă, anularea sancţiunilor la adresa Rusiei de către Trump nu ar fi o măsură indicată, au afirmat mai mulţi oficiali americani sub protecţia anonimatului.
Barack Obama ştie că mulţi lideri republicani nu împărtăşesc opiniile succesorului său la Casa Albă şi sunt favorabili sancţiunilor la adresa Moscovei. De pildă, Paul Ryan, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, a salutat măsurile anunţate, estimând că „ele nu au făcut decât să întârzie prea mult“. Iar senatorul republican John McCain a stabilit o audiere pentru 5 ianuarie cu privire la atacurile cibernetice şi ameninţările asupra Statelor Unite.
În acest context, Kellyanne Conway, o consilieră apropiată a preşedintelui ales al SUA, a apreciat că obiectivul lui Obama este să-l „obstrucţioneze“ pe Donald Trump şi să-i reducă spaţiul de manevră faţă de Rusia, atunci când va prelua preşedinţia SUA, la 20 ianuarie.
Donald Trump, care a declarat în repetate rânduri că nu crede în amestecul Moscovei în alegerile din SUA, în ciuda unor rapoarte în acest sens întocmite de serviciile secrete americane, s-a ferit însă să se pronunţe cu privire la sancţiunile administraţiei Obama. Dar a salutat într-un mesaj pe Twitter „inteligenţa“ preşedintelui rus, Vladimir Putin, „Bine jucat (din partea lui V. Putin) în legătură cu amânarea – Am ştiut întotdeauna că este foarte inteligent!“, a scris viitorul preşedinte american, a cărui viitoare mutare este aşteptată cu mare interes având în vedere punctul în care au ajuns relaţiile SUA-Rusia.
Însă nu doar sancţiunile la adresa Rusiei vor reprezenta o provocare pentru Donald Trump. Rezoluţia ONU care condamnă politica israeliană de colonizare, votată în urma deciziei Washingtonului de a nu-şi exercita dreptul la veto, riscă să devină o bombă cu explozie întârziată în Orientul Mijlociu.
Mai mulţi experţi consideră că decizia administraţiei Obama de a permite adoptarea acestei rezoluţii nu ţine doar de relaţiile dificile ale preşedintelui în exerciţiu cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, ci este şi o reacţie la luările de poziţie ale lui Donald Trump, favorabil colonizării.
