Concret, Ghiţă ar fi depus ca dovezi la dosar doar articole de pe internet şi „tăieturi din ziare”, iar toate declaraţiile făcute public de acesta nu au putut fi probate în anchetă.
Cum au dispărut „demnitarii“
„Eu şi mai mulţi demnitari ai statului român am participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kövesi”, declara fostul deputat Sebastian Ghiţă pe 27 septembrie 2016 atunci când s-a dus la Parchetul General să se autodenunţe. El susţinea că procurorul-şef DNA avea cunoştinţă de cele întâmplate, iar raportul ar fi fost „scris în Guvernul României”. Ghiţă şi-a nuanţat dezvăluirile, în aceeaşi seară, la postul său de televiziune, România TV. „Nu am fost membru în respectiva comisie şi nici nu a fost vreun parlamentar membru. Am stat cu ei la calculator, unde am bătut raportul, am plimbat raportul ca să fie semnat”.
Deşi în denunţ a spus că „în măsluirea” raportului au fost implicaţi înalţi demnitari ai statului în cadrul emisiunii la care a participat în cursul serii de 27 septembrie nu a mai susţinut participarea acestora. El a menţionat doar că a stat „cu ei la calculator, unde am bătut raportul”. Ghiţă nu a indicat cine ar fi aceste persoane, nici în spaţiul public şi nici cu prilejul audierii în faţa procurorilor.
Două zile mai târziu, pe 29 septembrie, Ghiţă a fost chemat la audieri, pentru noi audieri. În faţa procurorilor, din nou nu a spus nimic de vreun demnitar. „O doamnă care lucra la minister sau Politehnică a redactat raportul şi i l-a dat lui Mihnea Costoiu care, din câte îmi amintesc, avea doar câteva pagini”, ar fi spus Ghiţă, timid, cine ar fi vinovat.
Cei trei experţi erau doi
Fostul deputat a explicat procurorilor că ar fi convenit cu Mihnea Costoiu, fost ministru delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, să meargă la „trei experţi” care să semneze raportul. Însă, în realitate, surse judiciare au explicat că procurorii au descoperit că în acest caz era vorba doar de doi experţi desemnaţi, profesorii George Boroi, din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti şi Gheorghiţă Mateuţ, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Mateuţ ar fi analizat chestiunile de fond, iar Boroi aspectele care ţin de dreptul de proprietate intelectuală – protecţia juridică a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe.
Deşi în denunţ Ghiţă a susţinut că deţine date şi dovezi care să ateste modul în care a fost redactat raportul, la Parchet a prezentat ca probe două editoriale din ziar, o fotografie a unui avion şi datele de contact ale companiei aeriene „Alfa Air” SRL, toate preluate de pe internet. Ghiţă a susţinut că ar fi închiriat un avion particular pentru a se duce la Cluj pentru a-l întâlni pe Mateuţ, şi a-l convinge să-şi dea girul pentru semnarea raportului. Aparatul de zbor ar fi fost închiriat de la firma Alfa Air SRL.
Procurorii au descoperit că societatea este în prezent în stare de insolvenţă, procesul fiind la Tribunalul Bucureşti. În plus, lichidatorul judiciar nu a putut pune la dispoziţia anchetatorilor arhiva firmei, deoarece societatea nu i-a predat-o.
Avocatul Mateuţ l-a contrazis pe Ghiţă
Potrivit unor surse judiciare, avocatul Gheorghiţă Mateuţ a explicat în faţa procurorilor că nu a avut nicio întâlnire cu Sebastian Ghiţă. Acesta a negat că fostul parlamentar, împreună cu Mih¬nea Costoiu, ar fi mers la Cluj pentru ca avocatul să semneze un raport redactat de o altă persoană.
Mateuţ a spus că prima dată când s-a întâlnit cu Ghiţă a fost în toamna anului 2016. Profesorul era avocatul lui Liviu Tudose, fost procuror general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, acuzat că ar fi primit mită de la Sebastian Ghiţă, iar fostul deputat este judecat în acest dosar pentru mai multe fapte de corupţie. Întâlnirea a avut loc în momentul în care cazul era în faza judecării în Cameră Preliminară, la Curtea Militară de Apel Bucureşti.
„Denunţul care a generat acest scandal mediatic este mincinos, nu are nicio legătură cu realitatea. Nu m-am întâlnit cu nimeni. Nimeni nu a încercat să mă influenţeze”, declara Mateuţ, pe 13 octombrie, la Realitatea TV. „Ce se întâmplă în acest caz e foarte grav. S-au pus în mişcare mijloace necinstite, organe de presă, încercări mârşave de a dovedi un denunţ mincinos. Nu e vorba de denigrarea mea, că eu sunt victimă colaterală. Sunt acţiuni concertate de decredibilizare a unui sistem judiciar”, a completat Gheorghiţă Mateuţ.
Caz clasat
După ce au audiat mai multe persoane, membri ai Consiliului Naţional de Etică şi specialişti, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General au clasat cazul. Ei au arătat că din anchetă nu au rezultat indicii care să conducă la săvârşirea, cu prilejul redactării raportului, a infracţiunii de fals intelectual, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea de a insera date sau împrejurări.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii SUPC au analizat inclusiv discuţiile de pe forumul online al specialiştilor din Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării. Anchetatorii au arătat că în acest caz concluziile formulate de experţii Boroi şi Mateuţ sunt în concordanţă cu cele constatate în urma analizării documentelor ataşate la Consiliul Naţional de Etică. Astfel, opiniile celor doi specialişti nu ar fi fost influenţate în vreun fel de alte persoane.
Decizia CNATDCU
Clasarea acestui dosar vine după ce, pe 8 decembrie, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a anunţat, oficial, că procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, nu a plagiat în lucrarea de doctorat. Potrivit reprezentanţilor Consiliului, retragerea titlului de doctor ar fi o decizie excesivă şi neadaptată.
Comisia de lucru a notat în raportul ce a fost însuşit de Consiliul General al CNATDCU că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kövesi prezintă preluarea unor pasaje din documente fără a le cita conform normei academice, dar acestea reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce înseamnă aproape 4 la sută din teză. Cazul a fost rediscutat în CNATDCU după ce Ghiţă a făcut plângere la Parchetul General.
Mandat în lipsă?
Curtea Supremă va lua în discuţie pe 5 ianuarie înlocuirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune cu măsura arestării preventive în lipsă în cazul lui Sebastian Ghiţă, acuzat de mai multe fapte de corupţie. Potrivit DNA, fostul deputat ar fi încălcat condiţiile impuse de controlul judiciar, deoarece nu s-a prezentat la sediul IPJ din Ploieşti, când a fost citat.
