Potrivit INSP, din cele 11 decese, 5 au fost în judeţul Arad, 3 în judeţul Timiş, 2 în Dolj şi 1 în Bucureşti. Cele peste 2.000 de cazuri de rujeolă au fost înregistrate în 33 de judeţe.
În judeţul Arad se înregistrează cele mai multe cazuri de îmbolnăviri — 473, în Caraş Severin — 346, Timiş — 308, Mureş — 260. Cele mai puţine cazuri, câte unul, s-au înregistrat în judeţele Vaslui, Prahova, Giurgiu, Botoşani.
Vârsta de vaccinare a scăzut de la 12 la 9 luni
În urma numărului mare de cazuri de îmbolnăvire, Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a scădea vârsta de vaccinare de la un an la nouă luni, în conformitate cu prevederile internaţionale privind acţiunile întreprinse în caz de epidemie şi cu prevederile caracteristicilor produsului, deoarece principala caracteristică a actualei epidemii de rujeolă este că afectează şi copiii cu vârsta sub un an (rata incidenţei este de 68,8/100.000).
„De aceea, copiii vaccinaţi mai devreme conform acestei prevederi vor fi apoi vaccinaţi conform Programului Naţional de Imunizare la vârsta de 12 luni şi la vârsta de cinci ani”, arată Ministerul Sănătăţii.
De asemenea, recomandarea experţilor OMS este de a realiza cât mai repede recuperarea copiilor din grupa de vârstă sub cinci ani care nu au nicio doză de vaccin şi a copiilor din grupa de vârstă 5-9 ani care nu au două doze de vaccin ROR conform Calendarului Naţional de Vaccinare.
„Pentru punerea în practică a acestor măsuri, medicii de familie au început catagrafierea copiilor eligibili între 9 luni şi 9 ani complet nevaccinaţi cu ROR şi pe cei cu vârsta între 5 şi 9 ani care au o singura doză de vaccin. În plus, acolo unde este posibil, asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari au început deja convocarea copiilor la cabinete”, a mai transmis Ministerul Sănătăţii, care a dat asigurări că stocurile de vaccin ROR sunt suficiente în acest moment, atât pentru vaccinările suplimentare cât şi pentru cele la termen.
Legea vaccinării, în sertarul Ministerului Sănătăţii
Legea care îi va sancţiona pe părinţii şi medicii care refuză vaccinarea bebeluşilor, la care se lucrează de mai bine de un an şi care a trecut prin mai multe modificări, va vedea lumina zilei în două-trei săptămâni. Cel puţin aşa promite ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, alertat şi de faptul că România se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă soldată deja cu patru decese în vestul ţării. La această situaţie sumbră a contribuit foarte mult scăderea ratei vaccinale la pragul de 70%, atrag atenţia specialiştii.
Din acest motiv, ministrul Sănătăţii va da o lege care îi va sancţiona nu doar pe părinţii care nu vor dori să-şi imunizeze copiii, ci şi pe medicii care nu recomandă vaccinurile prinse în schema naţională de imunizare. Deşi nu a vrut să dea foarte multe amănunte legate de sancţinile ce vor fi prevăzute în lege, ministrul Vlad Voiculescu a explicat că pe viitor părinţii vor fi nevoiţi să ia o decizie în cunoştinţă de cauză, abia după ce au fost informaţi referitor la riscurile şi beneficiile imunizării.
„Trebuie să iei, cel puţin, o decizie informată. Dacă nu vrei să-ţi vaccinezi copilul, minimul pe care ţi-l poate cere statul este să iei o decizie informată. Decizia de a nu vaccina un copil nu afectează doar acel copil şi doar acea familie, ci poate afecta şi pe alţii din acea comunitate”, a declarat ministrul Sănătăţii la o emisiune a postului Digi24.
Medic: „Orice măsură coercitivă e bine venită”
Experţii arată că Legea vaccinării ar putea rezolva mai multe dintre problemele actuale. „Ea poate să rezolve procurarea vaccinurilor, înfiinţarea comitetelor tehnice locale care să facă şi consiliere pentru părinţi, lanţul de frig (sistemul ce asigură condiţiile necesare de păstrare ale vaccinurilor din punct de vedere al temperaturii – n.r.) care există, dar trebuie revăzut, pentru ca transportul serului să se facă în siguranţă către direcţiile de sănătate publică şi medicii de familie. Efectele legii, cel puţin din punct de vedere organizatoric, s-ar vedea în şase luni”, a declarat profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Aşadar, consilierea părinţilor care nu sunt decişi să-şi vaccineze sau nu copiii ar trebui să cadă în sarcina Direcţiilor de Sănătate Publică, care, alertate de medicii de familie, să poată sta de vorbă cu părinţii. „Orice măsură coercitivă care se ia în direcţia forţării vaccinării copiilor este bună. Dacă se iau măsuri coercitive atunci când vorbim de vaccinurile prevăzute în calendarul naţional de imunizare, ele sunt corecte. Iar dacă un medic nu recomandă vaccinarea înseamnă că nu e suficient de pregătit, el ar trebui să susţină în totalitate vaccinarea, dat fiind faptul că are beneficii infinit mai mari decât riscuri”, a explicat şi profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.
Ce pot păţi doctorii care nu recomandă vaccinarea
Concret, doctorii care îi sfătuiesc pe părinţi să nu-şi vaccineze micuţii ar putea primi avertisment, în primă fază şi, ulterior, ar putea primi chiar amendă, suma nefiind încă stabilită. Totodată, pe fir ar putea intra şi Colegiul Medicilor din România, care l-ar putea ancheta, notează specialiştii. „Statul ar trebui să îşi asume şi reacţiile adverse grave ale vaccinării, ele sunt foarte rare, dar dacă există, autorităţile trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru cazurile respective”, a completat profesorul Rafila.
Cât îi priveşte pe părinţi, la ora actuală, cele mai multe state europene le aplică acestora amenzi substanţiale dacă nu îşi vaccinează copiii, asta pentru că imunizarea este obligatorie prin lege. „În Slovacia, Slovenia şi Ungaria, de pildă, pedeapsa este o amendă, care poate varia de la 300 de euro la 15.000 de euro. În Franţa, părinţii riscau să facă şase luni de închisoare dacă nu îşi imunizau copiii. E dificil să evaluezi dacă o astfel de măsură va influenţa decizia părinţilor români”, au arătat reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din România.
Motivele pentru care a scăzut rata acoperirii vaccinale
Medicii de familie, cei care îi imunizează pe micuţi, susţin că nu doar lipsa vaccinurilor a dus la scăderea ratei vaccinale, ci şi campaniile negative prezente pe Internet. „Acoperirea vaccinală a scăzut din trei motive. În primul rând, bolile prevenibile prin vaccinare au dispărut iar faptul că ele nu se mai regăsesc în patologia medicală actuală nu înseamnă că nu pot apărea.
Deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, în România ne situăm undeva la 88%. Alte motive pentru care nu mai sunt vaccinaţi copiii sunt legate de informarea părinţilor, care citesc din tot felul de surse neavizate că serul nu este bun. Au mai fost şi întârzieri în furnizarea vaccinului către direcţiile de sănătate publică”, a conchis Rafila.
