„Raportul MCV cred că va arăta progresele remarcabile pe care le-a făcut România. Eu reiterez că România, în acest moment, în anul 2017, ar trebui să încheie acest raport MCV“, a spus ministrul Justiţiei, Florin Iordache, vineri, la plecarea de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost introdus în 2007, ca o condiţie în plus pentru aderarea României şi Bulgariei la UE şi se concentrează pe reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Dar faptul că UE menţine această monitorizare specială şi la 10 ani după aderare i-a împărţit pe politicienii români în două tabere. Pe de o parte, sunt liderii actualei majorităţi parlamentare PSD-ALDE care susţin că a venit vremea ca Justiţia din România să rămână de capul său. Ca argument, aceştia invocă faptul că instituţiile judiciare au devenit atât de puternice, încât nu mai pot fi controlate politic, iar MCV-ul nu face decât să transforme România „într-o ţară de rangul doi“. Însă dacă ne uităm pe rapoartele MCV din ultimii ani, UE avertizează că pericolul vine din Parlament: oricând poate apărea o lege care să împiedice lupta anticorupţie. Iar noul an nu pare a avea semne prea bune, după ce ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat că o lege a amnistiei ar fi „de bun augur“. „Ar fi un dezastru. O lege a amnistiei şi graţierii se pregăteşte câţiva ani“, răspunde Monica Macovei.
„Politicienii îşi doresc să nu existe DNA“
Foştii miniştri ai Justiţiei, Cătălin Predoiu şi Monica Macovei, îl contrazic pe Florin Iordache. În prezent deputat PNL, Cătălin Predoiu crede că ridicarea MCV n-ar trebui să se numere printre priorităţile noului Guvern. „Florin Iordache vrea să «ridice» MCV? Cu ce să-l «ridice»? Cu amnistia şi graţierea? Sau cu „hăcuirea “ legilor şi a politicilor penale? Întâi să citească obiectivele MCV. În MCV scrie despre justiţie independentă şi eficientă, combatrerea corupţiei, achiziţii publice corecte etc. Întâi trebuie realizate aceste obiective, care au stagnat în guvernarea Ponta. Dacă ministrul Iordache crede că ridică MCV-ul mergând cu «naşul» Dragnea la Partidul Socialist European şi explicând că s-a săturat poporul de Justiţie, greşeşte. Poporul nu i-a votat să îngroape justiţia, i-a votat pentru că au promis pensii şi salarii duble. Să dea pensii şi salarii duble, să construiască mai multe sedii de instanţe şi măcar două penitenciare, abia apoi să-şi pună problema MCV. Există o singură reţetă pentru ridicarea MCV. Din ceea ce văd în declaraţiile liderilor majorităţii parlamentare, deocamdată dânşii merg pe linia greşită în materie de MCV“, a spus Cătălin Predoiu pentru „Adevărul“.
Europarlamentarul Monica Macovei susţine că politicienii vor ridicarea MCV pentru a slăbi, de fapt, lupta anticorupţie. „În rapoartele MCV, pe de o parte instituţiile sunt lăudate pentru că îşi fac bine treaba.Vorbesc atât de activitatea DNA, cât şi cea a instanţelor. Pe de altă parte, Parlamentul are bile negre în toate rapoartele MCV, pentru că nu are voinţă politică să lupte cu corupţia, o voinţă politică ce poate fi contabilizată foarte simplu: câte cereri de ridicare a imunităţii au fost? Câte au fost respinse? Deci, în timp ce instituţiile din sistemul de Justiţie şi-au făcut treaba, politicienii nu. Dimpotrivă, politicienii îşi doresc să nu existe DNA, să nu existe MCV, să nu existe luptă anticorupţie, să nu există dosare pentru ei. Categoric, raportul MCV nu trebuie ridicat“, a spus Monica Macovei pentru „Adevărul“.
MCV pentru toată lumea?
Dincolo de disputa politică, decizia de ridicare a MCV-ului ţine în primul rând de Bruxelles şi pare că liderii europeni vor extinde monitorizarea către toate statele comunitare. În toamnă, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să creeze un mecanism obligatoriu de monitorizare şi raportare anuală a situaţiei democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale în statele membre. În fiecare an, un grup de experţi independenţi va elabora o tabelă de punctaj privind situaţia statului de drept în ţările comunitare pe baza unor indicatori cum ar fi separarea puterilor, libertatea şi pluralismul media, accesul la justiţie.
