Conducerea Parlamentului, dominată de majoritata PSD, a decis ieri ca aleşii din Comisiile de buget-finanţe ale celor două camere să ancheteze în ce condiţii s-a realizat rectificarea bugetară a Guvernului Cioloş. Mai exact, vorbim de acuzaţia adusă de Liviu Dragnea, cum că tehnocraţii au lăsat „o gaură“ de 10 miliarde de lei în bugetul statului. „Scopul anchetei este verificarea condiţiilor în care s-au realizat rectificările bugetelor de stat, mijloacele anchetei, audierea tuturor persoanelor implicate, care pot furniza informaţii şi clarificări pe acastă temă“, a anunţat deputatul PSD Marcel Ciolacu.
În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, a anunţat că nu se va prezenta la „circul“ din Parlament. „PSD – ALDE tocmai au votat o mascaradă numită anchetă parlamentară. E o glumă bună. Anunţ aici că nu am de gând să particip la acest circ. Dacă sunt întrebat voi trimite aşa zisei anchete indicaţii despre unde găsesc în Ministertul Fondurilor Europene documentele trimise la Ministerul de Finanţe privind rectificările bugetare (oricum Ministerul Fondurilor nu făcea bugetul, nici măcar pe fonduri europene – sună paradoxal, dar aşa e sistemul)“, a reacţioanat pe Facebook Cristian Ghinea, unul dintre demnitarii acuzaţi de Drganea că au contribuit la „evaporarea“ celor 10 miliarde.
Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a avut o poziţie mult mai echilibrată decât Liviu Drganea. „Eu nu am pronunţat cuvântul «gaură» A fost o proiecţie nerealistă, o supraestimare a veniturilor bugetare din raţiuni politicianiste, ceea ce e greu de explicat cum a putut un guvern tehnocrat să aibă un astfel de comportament“, a spus Viorel Ştefan.
Nici nu poate fi vorba de o „gaură“ în buget, de lipsa reală a unei sume, ci mai degrabă de nişte estimări contabile care nu au ieşit. Altfel spus, socoteala din birouri nu s-a potrivit cu cea din economia reală.
Ionel Dancă, fostul consilier de comunicare al lui Dacian Cioloş, arată că, dacă ar fi să ne raportăm la estimările ultraoptimiste făcute de Guvernul Ponta, aşa-zisa „gaură“ bugetară nu e doar de 10 miliarde, ci de 30 de miliarde. „Proiecţia bugetară lăsată de guvernul Ponta a fost total nerealistă, în condiţiile în care anticipa o scăderea a încasărilor de doar 1% în 2016, în condiţiile în care TVA a fost redus cu o cincime: de la 24% la 20%. Execuţia bugetară din 2016 ne-a arătat o scădere în medie de 9% la încasările din TVA – deci scazi cu 20% cotă de TVA şi incasezi cu 9% mai puţin, asta arată chiar o colectare mai bună. Prin urmare, realitatea arată în 2016 un nivel al veniturilor de cca. 221,5 miliarde lei faţă de estimarea iniţială de 236 miliarde lei (ceea ce ştiam şi asta ne-a făcut prudenţi), cu mult sub nivelul de 253 miliarde lei prognozat de PSD pentru 2017 (ceea ce le-am spus că e nerealist). Aşadar, gaură nu e la noi, în bugetul din 2016, ci la ei, în 2017, şi nu e de 10, ci de 30 miliarde lei. Cum vor reuşi o creştere a veniturilor cu 15% în 2017 faţă de 2016 pentru a acoperi această diferenţă între promisiuni şi realitate este o foarte bună întrebare la care ei ar trebuie să răspundă, nu noi“, a scris Ionel Danca pe Facebook.
Parlamentul, trambulină spre Parchet
Dincolo de disputa pe cifre, prin ancheta Comisiilor parlamentare de buget-finanţe, unde „vinovăţiile” sunt stabilite prin vot politic, majoritatea PSD-ALDE are acum posibilitatea instituţională de a cere anchetarea penală a miniştrilor tehnocraţi.
În ajutorul PSD vine Legea răspunderii ministeriale. „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, spune articolul 8 din Legea răspunderii ministeriale.
Deşi prevederea este foarte laxă, miniştrii tehnocraţi pot fi acuzaţi foarte uşor – cel puţin teoretic – că au oferit cu rea-credinţă date inexacte Parlamentului când au prezentat proiectul de lege a bugetului şi rectificările bugetare din a doua parte a anului 2016. Căci în categoria datelor inexacte pot intra şi previziunile economice ale Guvernului. Practic, ancheta comisiilor parlamentare, decisă oricum politic prin votul majorităţii PSD-ALDE, nu va fi decât un mijloc ca scandalul mediatic să capete dimensiuni penale.
Explicaţia specialistului
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a explicat, pentru „Adevărul“, de ce încasările la bugetul de stat au fost sub aşteptări în 2016. „Când discutăm de TVA, luna decembrie a fost o încasare mai mică decât mă aşteptam, însă o mare parte din această scădere a fost determinată de restituirea mai mare de TVA – de 2,1 miliarde de lei, faţă de câte 1,1 miliarde de lei în lunile precedente. Aşadar, s-a încasat TVA de 5,8 miliarde de lei, s-a restituit TVA de 2,1 miliarde de lei, iar încasările nete de TVA au fost de 3,7 miliarde de lei, cu 14% mai puţin faţă de luna decembrie a anului precedent, scădere care nu iese din peisaj. Dacă erau rambursările la nivelul lunilor anterioare, încasările nete din TVA erau chiar mai mari. Rambursările sunt mai mari pe final de an pentru că, în funcţie de spaţiul fiscal, Guvernul decide să ramburseze mai mult pentru a nu pune presiune pe buget în următorul an. Faţă de a doua rectificare bugetară, veniturile realizate sunt mai mici cu 13,3 miliarde de lei: minus 8,4 miliarde de lei din fonduri europene, minus de 2,4 miliarde de lei din venituri fiscale, un plus de 0,2 miliarde de lei din CAS şi diferenţa din venituri nefiscale. Noi am atras atenţia la fiecare rectificare bugetară că ţinta pentru fonduri europene este optimistă, însă fără impact asupra deficitului bugetar pentru că dacă nu ai fonduri atrase, automat nu ai nici cheltuiala cu cofinanţarea. Toate guvernele au supraestimat partea de fonduri europene pe un motiv absolut corect: dacă eu bugetez pe venituri să atrag un euro, automat voi bugeta pe partea de cheltuieli un euro plus cofinanţarea. Mă asigur astfel că nu va putea nimeni să invoce că nu am cofinanţare“, a explicat Ionuţ Dumitru. (Adina Vlad)
