Spectaculoasele rezultate obţinute în ultima perioadă în plan tehnologic conturează o lume care are toate şansele să devină nu doar mai bogată în oportunităţi, ci şi mult mai periculoasă.
În ultimele decenii au fost înregistrate progrese istorice – tehnologia le-a permis oamenilor să aibă acces la informaţii tot mai uşor, să stabilească legături, iar diferite state, grupuri şi chiar persoane au reuşit să se afirme şi chiar să joace un rol din ce în ce mai important. Dar aceleaşi progrese au contribuit şi la apariţia crizei financiare în 2008, la ascensiunea populismului şi a mişcărilor antisistem.
Aceste şocuri demonstrează cât de fragile au fost, în realitate, rezultatele obţinute, indicând chiar că viitorul apropiat va fi marcat de situaţii extrem de dificile. Cel puţin aşa se arată în raportul „Global Trends: Paradox of Progress“ („Tendinţe globale: paradoxul progresului“, în trad.), publicat luni de Consiliul Naţional de Informaţii al Statelor Unite, un centru de previziuni strategice pe termen mediu şi lung care supervizează elaborarea Estimărilor Naţionale de Informaţii, documente federale care sintetizează munca celor 17 agenţii americane de informaţii.
Potrivit acestui document, riscul unor conflicte interne şi interstatale va creşte în următorii cinci ani până la niveluri ce nu au mai fost atinse din vremea Războiului Rece, odată cu încetinirea creşterii economice mondiale, erodarea ordinii postbelice şi ascensiunea naţionalismului.
„Aceste tendinţe vor converge într-un ritm fără precedent spre a face guvernarea şi cooperarea mai dificile şi spre a schimba natura puterii, modificând în mod fundamental peisajul global“, se menţionează în acest raport, al şaselea dintr-o serie de studii trimestriale ale Consiliului Naţional de Informaţii, notează Reuters.
Un „Occident orientat spre sine“
Documentul, publicat cu mai puţin de două săptămâni înainte de instalarea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, pe data de 20 ianuarie, scoate în evidenţă factorii ce conturează „un viitor apropiat întunecat şi dificil“, printre care politici mai agresive din partea Rusiei şi a Chinei, conflicte regionale, terorism, adâncirea inegalităţii veniturilor, schimbările climatice şi creşterea economică lentă.
Autorii raportului consideră că ameninţarea teroristă va creşte în deceniile următoare, întrucât grupuri mici şi indivizi vor profita de pe urma unor „noi tehnologii, idei şi relaţii“.
Totodată, incertitudinile legate de Statele Unite cuplate cu un „Occident orientat spre sine“ şi cu slăbirea standardelor în materie de drepturi ale omului şi de prevenire a conflictelor vor încuraja China şi Rusia să conteste influenţa americană, mai ales în contextul în care Rusia continuă să facă eforturi susţinute pentru a-şi reface statutul de mare putere, făcând apel la naţionalism, folosindu-se de modernizarea militară şi încercând să-şi extindă influenţa.
În acest timp, disensiunile din cadrul Uniunii Europene, problemele demografice din cadrul statelor membre şi slabele rezultate economice vor ameninţa însăşi existenţa blocului comunitar. Cel puţin în următorii cinci ani, nevoia de restructurare a relaţiilor europene în contextul preconizatei ieşiri a Marii Britanii din UE va umbri influenţa blocului comunitar pe plan internaţional şi ar putea slăbi şi cooperarea transatlantică. Nu în ultimul rând, sentimentele antiimigraţie ale diverselor naţiuni vor periclita sprijinul politic pe care îl au la nivel intern liderii Europei.
„O lume a sferelor de influenţă“
Raportul menţionează totuşi că aceste provocări „vor rămâne sub pragul de război cald, dar vor aduce riscuri grave de erori de calcul“. „Excesul de încredere că puterea materială poate ţine sub control escaladarea va creşte riscurile de conflict interstatal la niveluri ce nu au mai fost atinse din vremea Războiului Rece“, se mai afirmă în document.
În acelaşi timp, diferenţele în ceea ce priveşte valorile şi interesele dintre state şi dorinţele de dominaţie regională „conduc spre o lume a sferelor de influenţă“.
Totuşi, această situaţie oferă şi oportunităţi. Guvernele, societăţile, grupurile şi chiar indivizii ar putea face în acest context alegeri ce ar putea aduce un viitor „cu mai multă speranţă“ şi „mai sigur“, deoarece „paradoxul progresului implică faptul că aceleaşi tendinţe care generează riscuri pe termen scurt pot şi să creeze oportunităţi pentru rezultate mai bune pe termen lung“.
Chiar dacă globalizarea şi progresele tehnologice „i-au îmbogăţit pe cei mai bogaţi“ şi au scos miliarde din sărăcie, acestea au „golit de conţinut“ clasa mijlocie occidentală şi au aprins reacţiile de respingere a globalizării.
Aceste tendinţe au fost agravate de cele mai ample fluxuri de migraţie din ultimele şapte decenii, care alimentează „impulsurile naţionaliste, anti-elite“.
„Încetinirea creşterii va pune în pericol reducerea sărăciei în ţările în curs de dezvoltare“, iar guvernarea va deveni mai dificilă, în condiţiile în care probleme precum schimbările climatice globale, degradarea mediului şi ameninţările în materie de sănătate cer acţiune colectivă, iar o astfel de cooperare este tot mai greu de atins.
